Revista dezvoltarii durabile, an IV, nr. 23, septembrie-octombrie 1998




Forum (Letters to the Editor)

Mihaela-Codruta Nedelcu, Coordinator, Romanian Association Nature Lovers, criticizes the issue 22 of the "Perspectives" magazine and also tells us about the public debate on the General Urbanism Plan which took place at Braila.

Lucian Dinca, Rosca Octavian and Gheorghe Stanciu, Ecological Association Third Millenium, Brasov, write about the work of their association for studies regarding environmental tourism.

Razvan Dumbrava, President of Banat-JA "Friends of the Mountains", Timisoara, announces the opening of an Environmental Resource Center in Timisoara, a REC financed project.

Mihai Neacsu, of the Media Service, Ministry of Waters, Forests and Environmental Protection, about Romania as "Member State" in the EU "Life" program. 


I Wait Proposals for New Theme Issues! -Alexandru R. Savulescu about how the previous thematic issue, on nuclear energy, was the trigger for a communication process within the Romanian society. This issue, on the Black Sea, is expected to continue this success, and new thematic issues will follow. 

Black Sea

The Protection of the Black Sea Sea-Shore Is Complicated by Many Problems-Dan G. Manoleli, Alexandru R. Savulescu and Roxana A. Suciu make a presentation of the main problems which complicate the environmental protection of the Romanian sea-shore of the Black Sea.

The National Strategic Action Plan for Rehabilitation and Protection of the Black Sea-A presentation of the main elements at the basis of this document, by Simion Nicolaev, director of the Romanian Institute for Marine Studies.

Supervising the Situation of the Protected Areas in Constanta County. Activity Report-Essays on ecological problems written by young members of ecological clubs interested in nature and its future.

Harbor Development Is an Element of Sustainable Development-Ionica Bucur writes on the International Seminar "Aspects of environmental protection in the context of harbor development", held in September, In Varna, Bulgaria.

S.O.S. Dolphins-Members of the Eco-club "Mircea cel Batran" participated in dolphin rescue expeditions.

Rebirth from Ashes of the Black Sea Forum -The international workshop "Strengthening NGO Networking in the Black Sea Region", held in September, in Varna, Bulgaria, tried to facilitate the rebirth of a strong cooperation among Black Sea NGOs. Organized by TIME Foundation, from Bulgaria, with the support of Counterpart International, from the USA, and of the Romanian Environmental Journalists Association, the workshop was financed by the Netherlands Organization for Development of International Cooperation.

Americans Have a Success Recipe for Partnerships-Lucian Ionescu writes on a September-October fellowship in the U.S.A. for environmental NGOs from the Black Sea region, financed by the World Bank.

Environmental Education

Tourists, Avoid Oil Spots!-Glicherie Caraivan, President of ECO BLACK SEA, urges people to help birds vulnerable to the contact with oil products.

How Nonformal Environmental Education Is Done in the Coastal Zone-Carmen Bucovala about informal activities held in clubs, museums, exhibitions, by Mare Nostrum. 

Sustainable Development

The "Ariergarde of the Avangarde" Proposes Sceneries for the Future-The National Center for Sustainable Development, a UNDP Romania project, launched on September 23, in Bucharest, the first edition of "Romania 2020", a prospective study on the future of Romania in the next 20 years.

A Romanian Firm Receives in Premiere the Certification for the

Environmental Management System in the Field of Design and Consultancy

- I. R. Paraianu about Industrial Engineering SA, a company specialized in petrochemistry, chemistry and energetic, certified by Lloyd's Register in September 1998 for EMS-ISO14001.

Information Management

What Is Information Management? - A training course financed by Milieukontakt Oost Europa in October 1998 tried to find answers to the following questions: why do we need information? and how do we manage information? 


In the Pietrosul Rodnei Reservation Timber Is Illegally Exploited-Cezar Grozavu suggests that a ranger corps -supported by local authorities -is necessary to ensure the integrity of the reservation.


SAB '98 was a Feast of Fancy Cars-Tamara Cuprian presents SAB '98 - a real delight of over 500 Romanian and foreign firms presen-ting the latest models of cars, but what about the environment?

Environmental Education

lternative Education in Schools-In a secon-dary school from Bucharest, an alternative educational center was opened and an alternative handbook for ecological education was introduced.

Community Development

Community Development May Be a Chance for Romania-A "Local and Rural Community Development" Forum, in September, in Bistrita-Nasaud, tried to find ways of improvement in this domain.


"I Tried to Preserve the Image of a Professio-nal Institution"-Ovidiu Oancea interviewed at the end of his 5-years activity as local representative of REC.


ECO '98 Will Be a More Informal Exhibition.

Chemical Industry

Controversial Pollution in Victoria City-Corina E. Ivan writes about a controversial pollution of a ion exchangers producer.


Ecologist Parties Regroup-Tudorel Ilie about the 3rd National Congress of the Romanian Ecologist Federation, were the federation "swallowed" the Ecologist Movement of Romania .

Ministry of Waters, Forests and Ecological Protection

Romanian-Bulgarian Cooperation-A Bulgarian delegation visited Romania in October in order to estasblish a concrete program in the environmental protection field.


An Information Seminar Presents the Romanian Nuclear Industry-by Alexandru R. Savulescu

The "National Public Information Seminar on Peaceful Uses of Nuclear Energy", held between September 30-October 2, in Bucharest, was the first of its kind in Romania. Organized by the National Agency for Atomic Energy, with the International Atomic Energy Agency, and in cooperation with The Innovation and Technological transfer Foundation, the seminar proved that neither the anti, nor the pro-nuclear lobbies are strong in Romania.

Unit 2 of Cernavoda Is Not a Good Investment, Says an NGO-A Romanian NGO recently began a campaign against continuation of work at unit 2, Cernavoda.

The Public Is Not Accustomed with Nuclear Energy-Ion Chiosila, Secretary of the Romanian Radioprotection Society, has a balanced view on nuclear energy.

Romanian Mushrooms Are Not Radioactive-The Forests Department of the Ministry of Waters, Forests and Environmental Protection warrants there is no danger in exporting edible mushrooms.

Nuclear Energetic Represents a Verified Technological Reality-Sevastian Rapeanu about how nuclear energy can be the energy of the future, how Romania has important uranium reserves and know-how, but the government doesn't have a national nuclear program.


Perspectives of Nuclear Energy in Romania- Codru Vrabie writes on the nuclear plant at Cernavoda. The plant needs support, because it is a regional investment, which could bring huge profits. Romania should come with a medium and long-term nuclear energy program, in order to become the main producer of atomic energy for most of the East European countries. 

Calendar of Forthcoming Events 

New Publications 

 The Perspective magazine is also available in an electronic version at Details at:  


Astept propuneri pentru noi numere tematice!

Pentru a doua oara in cei aproape patru ani de existenta ai sai, revista Perspective a pregatit un numar tematic. Tema acestui numar este Marea Neagra. Materialele apartin atat membrilor redactiei, cat si unui mare numar de colaboratori, exemplar mobilizati pentru aceasta ocazie.
    Intentia noastra este sa oferim o reflectare corespunzatoare manifestarilor legate de Ziua Internationala a Marii Negre, dar si sa declansam o discutie pe marginea problemelor care afecteaza litoralul romanesc. Discutie care are mari sanse sa aiba cu adevarat loc, daca ne ghidam dupa efectele primului numar tematic al revistei - numarul anterior.
    Acel numar a incercat nu numai sa informeze publicul asupra problemelor legate de utilizarea pasnica a energiei nucleare, ci si sa ofere un posibil canal de comunicare pentru toti cei care au ceva de spus in acest sens. Si procesul de comunicare s-a declansat. Raspunsuri la materialele din numarul trecut pot fi citite in acest numar, si alte materiale noi, care continua sa vina la redactie, vor fi publicate in numarul viitor.
    Acest fapt ma bucura, fiindca arata ca romanii nu sunt atat de insensibili la problematica mediului pe cat ar vrea unii sa ne faca sa credem. Si mai arata si ca o disputa civilizata, cu argumente pro si contra, poate avea loc si la noi, nu numai in asa numitele tari cu democratie avansata.
    Vreau sa ii asigur pe toti cei care doresc sa contribuie la acest proces de comunicare pe probleme de protectia mediului si dezvoltare durabila ca revista Perspective va continua sa fie un mijloc de comunicare cat se poate de corect, incercand - in limita spatiului disponibil - sa nu limiteze in niciun fel dreptul la libera exprimare al vreunei parti in disputa, indiferent daca ea se numeste organizatie neguvernamentala, institutie guvernamentala, sau firma comerciala.
    Si astept propuneri pentru alte noi numere tematice!



Rubrica Forum este rezervata scrisorilor primite de la cititorii revistei Perspective

Reactie la continutul "pro-nuclear" al numarului 22 al revistei Perspective

Planul de Urbanism General Braila sub lupa ONG Turism ecologic Un nou Centru Ecologic de Resurse Programul LIFE -1999 pentru Romania  Despre Perspective



Protejarea zonei de coasta a Marii Negre e ingreunata de multe obstacole

Lipsit de protectia unor reglementari eficiente, litoralul romanesc al Marii Negre este victima dezvoltarii haotice a activitatilor social-economice.
    Modificarile in timp ale litoralului sunt masurabile, iar cauzele trebuie cautate atat la distanta cat si la nivel local.
    Cauzele indepartate rezida in transformarile regimului hidrologic in tot bazinul Dunarii, precum si in activitatile generatoare de deseuri solide si lichide.
    Cat priveste cauzele locale, principalele sunt: digurile de agrement -cu stabilopozi- perpendiculare pe tarm; deseurile solide imprastiate pe plaje; si constructiile neautorizate, cu evacuari pirat de ape fecaloid-menajere.

Barajele din toata tara opresc aportul natural de aluviuni grosiere
Barajele, nu numai cele doua de pe Dunare -Portile de Fier I si Portile de Fier II-, ci si cele de pe raurile interioare tributare Dunarii, retin aluviunile grosiere in acumulari. In acest timp, apele descarcate de aluviuni se reincarca cu aluviuni fine, erodand malurile argiloase.
    In Mare, prin cele trei brate, aluviunile grosiere sunt in locuite cu aluviuni fine -siltice si argiloase - in suspensie. Cantitatea crescuta a acestora se datoreaza si exploatarilor de balast din raurile interi-oare, precum si eroziunii crescute a solurilor de pe terenurile agricole. Oricat s-ar prelungi "jetelele" de la Sulina, apele Dunarii nu vor mai furniza curentului marin litoral cu directie nord-sud decat turbulenta suspensiilor fine.
    Consecinta este vizibila: cordonul litoral se ingusteaza ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafetele utile, vatamand chiar fundatiile unora din constructiile de pe malul marii. Adancirea brusca care apare in unele zone chiar in apropierea liniei de tarm (ca la Eforie Nord) pune in pericol viata turistilor.
    Gabarele cu piatra care se dirijeaza catre periboinele din lungul grindului Chituc, in scopul mentinerii artificiale a intreruperii lagunelor Complexului Razim-Sinoe cu Marea nu fac decat sa carpeasca provizoriu niste gauri care se refac sau apar alaturi.

Nutrientii culesi de Dunare pe toata lungimea sa provoaca procesul de eutrofizare in Mare
Tot la distanta se genereaza si o poluare speciala, care modifica configuratia morfologica a litoralului romanesc. Este vorba de incarcarea apelor cu nutrienti (azotati si fosfati) proveniti de la ingrasaminte, de la apele epurate (mineralizate), si de la substantele pe baza de fosfor cum sunt detergentii, care polueaza Dunarea pe toata intinderea sa. Indiguirile nu mai permit acestor nutrienti sa ramana in Lunca inundabila, laolalta cu apele revarsate in timpul viiturilor, ca atunci cand nu existau digurile; in aceste conditii Dunarea s-a transformat intr-un fel de "teava" care dirijeaza rapid nutrientii in mare, in cantitati mult mai mari decat este nevoie. In Mare apare, drept urmare a eutrofizarii, o inflorire a organismelor unicelulare (cianobacterii, alge si protozoare dinoflagelate). Acestea incep sa moara, si "consumarea" lor de catre bacteriile aerobe epuizeaza oxigenul dizolvat in apa. Scoicile sunt cele mai afectate, murind in masa. Prezenta lor este mult mai frecventa pe plaje decat altadata, atragand muste generatoare de disconfort, si emanand mirosuri putride neplacute.
Grafica de Vasile SOCOLIUC

Digurile de agrement de pe litoral aduc mal la mal
Digurile nu au raspuns decat partial scopurilor pentru care au fost construite, deoarece efectele secundare le anihileaza pe acestea. Digurile genereaza curenti turbionari in spatele lor (efectul de dig) si depun aluviunile in suspensie din apa marina ca mal pe nisipul curat, astfel incat in unele locuri simti in loc de nisip sub picioare mal ca intr-o balta mocirloasa.

Poluarea locala contribuie si ea la eutrofizare
Poluarea locala contribuie la fenomenul eutrofizarii si la efectele alergogene directe asupra persoanelor care se scalda in mare. "Mareea rosie" goneste efectiv turistii, iar cauza este un dinoflagelat, Exuviella cordata, a carui aparitie a devenit aproape constanta in sezonul de vara. De curand Marea Neagra cunoaste un flagel teribil in "persoana" unei meduze tipice pentru apele poluate, pe numele de Mnemeopsis, pentru care un intreg program al Natiunilor Unite cauta solutii de eliminare.

Turismul poate avea efecte benefice asupra mediului…
Desi s-a considerat ca turismul, si in special turismul international, este un mijloc facil de contributie la cresterea economica a tarilor mai putin dezvoltate, studiile efectuate in ultimele doua decenii au demonstrat ca costurile de infrastructura si de aprovizionare necesare au fost foarte mari, judecand in termeni de schimburi externe, iar actele de bilant arata ca a trebuit sa treaca multi ani pana cand s-a simtit un eventual beneficiu din activitatile legate de turism.
    O foarte mare parte din veniturile obtinute din activitatile turistice se cheltuieste pe bunuri de import si pe servicii folosite de turisti, inclusiv pe investitiile de capital ca hoteluri, masini, agentii de turism in exterior, ca si pe de promovarea si publicitatea in afara tarii. In acest mod, numarul de turisti primiti nu pare sa fie un indicator elocvent real de venituri din turism.
    Si, ca si alte sectoare de dezvoltare, turismul poate avea atat impact pozitiv cat si negativ asupra mediului.
    Turismul influenteaza benefic mediul prin stimularea masurilor de protectie a mediului fizic, a monumentelor si siturilor istorice si naturale, ca si a vietii salbatice, in general. Recreerea si turismul sunt, in mod normal, primele obiective in contextul stabilirii parcurilor naturale si altor zone protejate. In plus, turismul stimuleaza crearea de noi locuri de munca, precum si dezvoltarea rurala in zonele invecinate. Populatia din aceste zone devine din ce in ce mai constienta de faptul ca beneficiile ei economice sunt direct legate de numarul de vizitatori care gasesc conditii favorabile pentru re-creere. Patrimoniul istoric si cultural (Tomis-Constanta, Callatis-Mangalia, si Histria-Istria, pentru a cita doar cateva din localitati cu astfel de situri) sunt atractive pentru turisti si incurajeaza administratiile si autoritatile locale sa le protejeze.

... dar poate avea si o influenta negativa
Dar turismul are si influenta negativa. Mediul, fie el natural si/sau construit de om constituie bogatia de baza a industriei turismului. Daca insa capacitatea de suport a mediului este depasita, el va suferi deteriorari si chiar daune ireversibile. Relatia dintre turism si mediu este cea a unei balante delicate intre dezvoltare si mentinerea sanatatii mediului. Declaratia de la Manila (1980), reluata si la Madrid (1990), si apoi la Rio de Janeiro (1992) -Agenda 21 avand un capitol special (17) dedicat protectiei oceanelor si zonelor de coasta, inclusiv a folosirii rationale si dezvoltarii resurselor lor biologice-, a subliniat faptul ca nevoia de turism nu trebuie sa fie satisfacuta in asemenea masura incat sa aduca prejudicii intereselor sociale si economice ale populatiei din interiorul zonelor de importanta turistica, mediului si, inainte de toate, resurselor naturale si siturilor istorice si culturale care repre-zinta principalele atractii pentru turisti.
    S-a reliefat totodata ca aceste resurse fac parte din patrimoniul umanitatii, si ca comunitatile locale, ca si cea nationala, trebuie sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea acestora.

Litoralul romanesc al Marii Negre este compus din doua segmente destul de uniforme. 
Sectorul nordic, lung de 143 km, situat intre Delta secundara a Chiliei si Constanta, si care cuprinde o portiune din Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii (declarata astfel prin Legea nr. 82/1993), este un tarm jos si nisipos (asa-numitul relief de 
acumulare), format din cordoane litorale si bancuri de nisip (cu exceptia Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunarii. 
Sectorul sudic, de numai 85 km, situat intre Constanta si Vama Veche, are un tarm inalt, cu faleze de pana la 15 m deasupra nivelului marii, formate la baza din gresii si calcare sarmatice, acoperite cu depozite groase de loess.
Din loc in loc, falezele abrupte din sud sunt intrerupte de zone cu plaje nisipoase detritice, iar la gura vailor dobrogene, de perisipuri.

Uniunea Europeana are in vedere masuri legislative, administrative, economice, financiare si voluntare pentru protejarea mediului marin
Aproape jumatate din populatia Uniunii Europene traieste in interiorul a 50 de km de coasta. Ca urmare, mediul s-a degradat. In 1995, Comisia Europeana a lansat un Program demonstrativ, ale carui obiective trebuie atinse pana la sfarsitul acestui an.
    In acest an programul se va concentra pe demonstrarea conditiilor pentru implementarea cu succes a dezvoltarii durabile in zonele costiere.
    In anul 1999 rezultatele programului vor fi facute publice si discutate cu toate partile implicate. Pe aceasta baza Comisia Europeana va pregati viitoarele propuneri de actiuni. Romania, ca tara care se pregateste sa adere la UE, va trebui si ea sa tina cont de aceste propuneri.
    Desigur, instrumentele care trebuie sa intervina in atingerea acestui deziderat sunt diverse: de natura legislativa, administrativa, economica, financiara si voluntara.

Litoralul romanesc nu beneficiaza de reglementari juridice consistente
Din punctul de vedere al reglementarilor, litoralul romanesc nu beneficiaza de dispozitii suficiente si ferme. Este adevarat ca atat Legea Protectiei Mediului (137/1995), cat si Legea Apelor (107/1996), aminteste de regimul de comportare fata de mare, precum si de regimul de proprietate al plajelor, dar nu stipuleaza aproape nimic despre modul in care trebuie sa fie gestionat litoralul.
    Hotararea Guvernului nr. 107 din 22 februarie 1966 pentru aprobarea Norme-lor privind Utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre mentioneaza in schimb ca "litoralul Marii Negre este zona protejata" (art. 2), ca "este bun de utilitate publica" (cap. I, pct. 1.1), si ca trebuie sa beneficieze de o atentie deosebita, atat pentru protejarea sa in scopul pastrarii nealterate a functiilor sale naturale, cat si pentru valorificarea ei turistica.

Clasificarea plajelor romanesti este in responsabilitatea Ministerului Turismului
Clasificarea plajelor in categoriile :"3, 2, si 1 delfini", cade in responsabilitatea exclusiva a Ministerului Turismului. H.G. ii numeste tot admi-nistratori si pe cei care gestioneaza prin inchiriere sau concesionare plajele (cap. 3, pct. 3.1). In afara de faptul ca administratorii au obligatia sa: "sesizeze organele abilitate cu protectia apelor in caz de poluare; sa asigure respectarea conditiilor sanitare si protectie a mediului in zonele de imbaiere si pe plaja; sa intretina in buna stare de functionare plaja si dotarile acesteia, inclusiv cele de agrement, salvamar si prim-ajutor; sa verifice saptamanal starea si amplasarea geamandurilor", ei mai trebuie "sa afiseze la loc vizibil insemnele categoriei de clasificare si sa nu utilizeze plaja cand conditiile atmosferice sunt improprii, si se pot produce accidente". In H.G. 107/1966 obligatiile nu au cores-pondent la sanctiuni pentru nerespecta-rea acestora, cum nu are corespondent nici pct. 4.2 din cap. 4- "Constructiile existente pe plaja la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentelor norme vor face obiectul analizei autoritatii administratiei publice locale, care va hotari asupra retragerii autorizatiei de functionare sau schimbarii destinatiei acestora".
    Chestiunea care inca trebuie sa fie lamurita nu este cine "gestioneaza" plajele, pentru ca este limpede ca acestea vor fi gestionate de societati comerciale, ci care sunt administratorii si care va fi nivelul de interes al domeniului public al plajelor (local, judetean sau national).
    Aceste chestiuni ar trebui sa fie lamu-rite, tinandu-se cont si de H.G. 77/1966, care aproba Normele privind atestarea statiunilor turistice ca zone protejate, instituite ca atare prin documentatii de urbanism aprobate conform legii. Ea specifica ca "statiunea turistica, fie de interes national, fie de interes local, se atesta prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Turismului (pct. 2.3.).
    Tinand cont de importanta zonei de coasta ca zona umeda de importanta internationala, o serie intreaga de acte normative sunt in continuare necesare cu referire speciala la habitatele unor pasari de apa migratoare si clocitoare la noi, care tin de patrimoniul natural mondial, la habitatele unor specii rare si amenintate de pe dunele eoliene agresate de turism, si care ar trebui sa fie identificate ca arii protejate, si incluse in reteaua nationala de arii protejate, acum in lucru. Acelasi lucru se impune si pentru unele zone submerse din sudul extrem al litoralului nostru.
Caricatura de Vasile SOCOLIUC

Principiul "poluatorul plateste" nu este inca corect inteles in Romania
Cat priveste instrumentele economice, acestea se vor aplica probabil atunci cand se va intelege exact ceea ce inseamna principiul "poluatorul plateste". Astazi, acesta este perceput mai degraba ca un instrument administrativ, in sensul platii unei amenzi pentru depasirea cantitatilor maxime admise ale unor poluanti in apa, in atmosfera si pe sol, sau pentru plata unor amenzi pentru murdarire. Or princi-piul este mai generos decat aspectul punitiv al poluarii; el poate fi considerat un principiu economic stimulativ, din moment ce se refera la "internalizarea externalitatilor", adica la includerea in costurile (interne) ale unei intreprinderi a contravalorii daunelor (externalitatilor) pe care aceasta le provoaca mediului. Internalizarea prea mare poate conduce la o crestere a preturilor produselor, pe care cumparatorul nu mai este dispus s-o accepte, impingand intreprinderea la productie pe stoc, si, in final, la faliment. Principiul, mentionat de altfel in Legea Protectiei Mediului, presupune si introducerea asa numitelor permise de poluare comercializabile, elemente concrete ale economiei de piata. Plajele ar putea intra astfel intr-o competitie reala si benefica pentru calitatea lor.

In Romania, nivelul de autoritate administrativa asupra plajelor nu este inca clar stabilit
Instrumentele administrative includ componenta institutionala, care trebuie sa distinga clar limitele de autoritate ale administratiilor publice locale si nivelul de interes. Cum tendinta este sa se treaca la descentralizare si la o mai mare autonomie bugetara, se apreciaza ca plajele ar putea in viitor sa fie/sa ramana sub administrarea consiliilor locale, nu a Consiliului Judetean Constanta. Evident, sectorul nordic este si va ramane admi-nistrat de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".
    Dintre instrumentele financiare mentionam acum doar programele de finantare Phare, care au termen la sfarsitul anului 1999 in valoare totala de 8,3 milioane dolari.

Voluntariatul poate raspunde la unele nevoi urgente
Unul din instrumentele la care s-a apelat tot mai des in ultimul timp este cel al voluntariatului. Organizatiile neguvernamentale, constituite prin Legea 21/1924, contribuie in mod indirect la realizarea protectiei si conservarii litoralului. Caile prin care se poate face aceasta sunt educarea adultilor si a copiilor, activitati de prevenire, informare si instruire, dar si direct, prin actiuni de curatire si afisaj.
    Majoritatea actiunilor organizatiilor neguvernamentale romanesti este sprijinita cu fonduri provenite din surse externe, cum ar fi programul Phare al UE, Facilitatea Globala de Mediu a Bancii Mondiale si Organizatiei Natiunilor Unite, etc. Foarte putine activitati neguvernamentale de protejare a mediului isi gasesc sprijin in interiorul tarii, in special din cauza situatiei din ce in ce mai precare a economiei. Dar exista si alt fel de motive pentru aceasta slaba sustinere. Unul dintre cele mai importante ramane lipsa de intelegere a factorilor de decizie privitor la necesitatea sprijinirii societatii civile.

Planul National Strategic de Actiune - pentru reabilitarea si protectia Marii Negre

Planul National Strategic de Actiune pentru Marea Neagra se afla pregatit
in faza de proiect ce urmeaza a fi supus dezbaterii autoritatilor
competente in perioada imediat urmatoare.
Simion NICOLAEV prezinta, in continuare, in forma succinta, elementele care au stat la baza acestui document, si etapele parcurse in procesul de elaborare.

 1. Cadrul general

Planul National Strategic de Actiune pentru Marea Neagra (PNSAMN) reprezinta concretizarea, pentru zona Marii Negre, a politicii guvernamentale in aplicarea legislatiei de mediu interne si a angajamentelor internationale asumate de Romania.
    La elaborarea acestuia participa ministerele, institutiile centrale si teritoriale subordonate statului, agentii economici, precum si ONG-uri si populatia, in special segmentele acestora situate in zona costiera.
    PNSAMN constituie in acelasi timp particularizarea in Romania a Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre (PSAMN), adoptat la Conferinta Ministrilor de Mediu din Statele riverane Marii Negre de la Istanbul din 30 - 31 octombrie 1996.
    Acest document cu aplicabilitate regionala a fost elaborat de riverani cu sprijinul comunitatii internationale in cadrul primului program regional al Facilitatii Globale pentru Mediu - GEF (1992 - 1997), demarat in urma Conferintei pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).
    Se poate afirma astfel ca PNSAMN intruneste in acelasi timp valentele abordarii nationale, regionale dar si internationale prin aplicarea in zona Marii Negre a prevederilor Agendei 21.
    Tot odata trebuie subliniat ca tratarea problemelor de mediu identificate in PNSAMN se aliniaza obiectivelor strategice prevazute in Programul National de Actiune pentru Protectia Mediului in Romania (PNAPM) a carui proces de elaborare se desfasoara in paralel.
    Principial, PNSAMN reprezinta un document detaliat de sustinere a PNAPM cu referire la problematica specifica zonei marine costiere.
    Pe langa documentele evocate mai sus, la elabora-rea PNSAMN s-au avut in vedere si alte documente semnificative pentru actiunile de protectia mediului exis-tente la nivel national si international.
    Astfel, pe plan intern, prevederile aplicabile zonei marine din Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Conservarea Biodiversitatii (1996) si din Obiectivele de Management pentru Conservarea Biodiversitatii si Dezvoltarea Durabila in RBDD (1995), au fost incluse in sectiunile corespunzatoare Planului, oferind in acelasi timp surse de informare pentru definirea actiunilor specifice.
    Pe planul documentelor externe luate in consideratie evidentiem in mod special acele documente relevante, semnate si ratificate, care presupun angajamente concrete pentru zona analizata.
    Printre acestea, enumeram: Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii (Bucuresti, 1992), Declaratia ministeriala pentru protectia mediului (Odesa, 1993), Acordul asupra Conservarii Cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si din zonele atlantice contigue (Monaco, 1996) dar si textul tehnic, supus inca negocierilor, a noii Conventii pentru pescuit si conservarea resurselor vii din Marea Neagra.
    Evidentiem in context importanta Planurilor Strategice de Actiune in relatie cu atributiile institutiilor create prin conventii regionale/internationale.
    Semnificativa in acest sens o constituie decizia Comisiei Conventiei de la Bucuresti la reuniunea din 1996, de a adopta prevederile PSAMN ca actiuni prioritare in planul de lucru propriu pe termen scurt si mediu.

2. Organizarea elaborarii PNSAMN
Procesul de elaborare a PNSAMN a demarat efectiv in toamna anului 1997 prin crearea Grupului Tehnic Intersectorial National (GTIN), format din un responsabil si sapte consultanti reprezen-tand urmatoarele sectoare: protectia mediului, industrie, sanatate publica, transporturi, lucrari publice si amenajarea teritoriului, autoritati locale.
    Cu sprijinul Unitatii de Coordonare a Programului GEF de Mediu (PCU) si al Oficiului ONU pentru Servicii de Proiecte (UNOPS), Grupul Tehnic a elaborat un document intitulat "Studiu sectorial si recomandari tehnice pentru Planul National Strategic de Actiune la Marea Neagra".
    Studiul a fost gandit sa continue documentul tehnic pe care sa se fundamenteze actiunile din PNSAMN.
    Acesta a fost structurat pe urmatoarele capitole:
    · Introducere: o scurta prezentare a fiecarui sector in legatura cu atributiile specifice de protectie a mediului;
    · Capitolul 1: prezentarea stadiului implementarii PNSAMN in Romania si a altor masuri aplicate sau avute in vedere in fiecare sector;
    · Capitolul 2: prezentarea constrangerilor existente in sector in implementarea PNSAMN;
    · Capitolul 3: propuneri de actiuni pentru depasirea constrangerilor identificate si de recomandari pentru implementarea prevederilor PNSAMN si a altor proiecte nationale.
    Pentru definitivarea studiilor sectoriale au fost organizate doua reuniuni speciale de consultare si dezbatere a documentelor si mai multe intalniri bilaterale, la care au luat parte diferite segmente ale societatii, respectiv:
    - autoritatile centrale prin reprezentantii din Ministerul Industriilor, Transporturilor, Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Sanatatii etc.;
    - institutiile din teritoriu ale administratiei publice si autoritatii de mediu, reprezentate de Prefectura si Agentia de Protectie a Mediului Constanta;
    - regiile autonome din zona, reprezentate de Regia Autonoma Apele Romane si Regia Judeteana de Apa - Canal;
    - institutii ale administratiei de stat: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Administratia Portului Constanta, Capitania Portului Constanta;
    - sectorul de afaceri repre-zentat de principalele societati comerciale cu activitate relevanta in judetul Constanta;
    - organizatiile neguvernamentale, reprezentate in principal de Camera de Comert, Industrie si Navigatie, de ONG-uri de protectia mediului (Mare Nostrum, LIGA Navala, Oceanic Club etc.).
    Observatiile si propunerile rezultate in urma acestui proces de consultare au permis ajustarea capitolelor din studii referitoare la recomandarile tehnice si proiectele de investitii.
    Etapa de elaborare propriu-zisa a PNSAMN a demarat pe baza structurii cadru recomandata tuturor statelor riverane de Unitatea Coordonatoare - Programul GEF la Marea Neagra.
    Aceasta recomandare avea ca scop asigurarea unei maniere compatibile de abordare intre planurile nationale, valorificand in acelasi timp o serie de documente deja elaborate in acelasi cadru organizatoric.
    Prin urmare PNSAMN a fost structurat pe patru sectiuni principale.
    In prima sectiune, care include capitolele 1, 2 si 3 sunt prezentate intr-o maniera succinta elemente generale privind cadrul, premizele elaborarii si organizarea elaborarii PNSAMN.
    Sectiunea a doua (capitolul 4) se refera la descrierea actiunilor si proiectelor pentru rezolvarea problemelor prioritare de mediu identificate in PNSAMN.
    Acest capitol, bazat pe recomandarile tehnice din studiile sectoriale elaborate de consultanti, contine atat actiunile comune tuturor tarilor riverane recomandate in PSAMN, dar si alte actiuni specifice demarate sau vizate a fi intreprinse la nivel national.
    In general proiectele selectate se adreseaza rezolvarii intersectoriale a problemelor de mediu. Intrucat lista initiala a investitiilor identificate este foarte mare, s-a incercat o selectare si ierarhizare, in functie de importanta problemei de mediu pe care o rezolva si in masura in care a fost posibil si de posibilitatile de rambursare a imprumuturilor.
    Structura capitolului 4 incearca sa raspunda simultan cum fiecare masura poate fi implementata si aplicata, de catre cine si cand.
    Pentru a satisface toate aceste cerinte, s-a ales solutia prezentarii sub forma de tabel in care actiunile/proiectele au fost grupate pe problemele identificate in PSAMN.
    Sectiunea a treia (capitolul 5) trateaza politicile si strategiile nationale pentru managementul integrat al zonei costiere.
    Acest capitol reprezinta forma condensata a documentului cu acelasi nume realizat in anul 1997 in cadrul Programului GEF de Mediu la Marea Neagra.
    Spre deosebire de capitolul anterior managementul integrat al zonei costiere abordeaza aspectele intersectoriale ale problemelor de mediu cu referire speciala la zona costiera.
    Sectiunea a patra (capitolul 6) prezinta portofoliul investitiilor nationale de mediu la Marea Neagra.
    Acest capitol reprezinta o dezvoltare a punctelor fierbinti, identificate ca prioritati nationale pentru a caror realizare sunt necesare resurse financiare importante.

Simion Nicolaev este directorul Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta

Supravegherea situatiei Ariilor Protejate din judetul Constanta

Raport de activitate al Cluburilor ecologiste din liceele "Ovidius" si "Mihai Eminescu" Constanta

Dupa cum bine se stie, in prezentarea unui raport, un loc de frunte il ocupa sinceritatea si de aceea ma simt nevoita sa le dezvalui viitorilor cititori dificultatile pe care le-am intampinat la inceputul acestui eseu. De ce? Pentru ca membrii clubului "ECOIRIS" si-au propus sa nu dea acestei prezentari a excursiei o nuanta pur stiintifica, dar nici una copilareasca. Insa, mai bine sa trecem la fapte si sa vedem cum a decurs excursia.
    Asa ca, iata-ne, cincisprezece persoane dornice de a contribui la buna salubritate a judetului nostru, pornim pe data de 1 august 1998, dis-de-dimineata sa vedem cum putem ajuta mama-natura.
    Plini de sperante si entuziasm urcam in autocar si, dupa circa o ora de mers, facem prima oprire, pe partea stanga, la intrarea in Mangalia, la Mlastina Hergheliei, unde am fost intampinati de o mireasma cat se poate de "placuta", dar acest lucru ni-l indica chiar numele, asa ca nu se merita sa fim pricinosi si de aceea ne-am indreptat atentia asupra speciilor de pasari intalnite aici si anume egrete, starci, pescarusi, cufundaci.
Apus de soare pe apa
Foto: Nicolae I. IORDACHE

    Ei, si de aici ne-am dus direct spre Hagieni, unde, odata coborati din autocar am avut impresia ca am ajuns pe continentul african. Soarele, foarte generos in acea zi de inceput de august, isi trimitea razele sale pline de "naduf", in vreme ce vantul, mult prea lenes dadea prioritate aerului tropical aducator de seceta si caldura.
    Dar, acest lucru nu ne-a impiedicat, cel putin pe moment, sa patrundem in sanul padurii si sa descoperim varietatea de plante, cum ar fi: carpinita, scumpia, diversele specii de stejari, paducelul, iasminul, colilia, sofranul si multe altele, precum si speciile de pasari si animale: caprioara, broasca testoasa dobrogeana, soricarul, fazanul (de la care am vazut insa doar penele) si un reprezentant al insectelor, paianjenul cu capacel.
    Gluma s-a ingrosat insa la intoarcere, caci cele aproape 40 grade Celsius ne-au fiert racoritoarele si ne-au cufundat talpile in sol, astfel incat am simtit prin propria piele cernoziomul carbonatic.
    Dupa o groaza de mers am ajuns in sfarsit la autocar, unde foarte epuizati, o mare parte din noi am adormit bustean in timpul traseului spre Dumbraveni.
    Aici, alta poveste, alta durere! Dupa ce am servit un pranz copios, ne-am dat seama ca, pentru a ajunge in rezervatia propriu-zisa, aveam sa ne luptam crancen cu niste ciulini de vreo 2,5 -3 m inaltime, pe o suprafata apreciabila. Apoi, am avut de infruntat versantii calcarosi abrupti, dar a meritat deoarece am descoperit fosile de moluste, ceea ce demonstreaza existenta, cu multi ani in urma, a unei mari tropicale. Pacat ca nu mai exista, ca ne-ar fi fost de mare folos in acea zi torida!
    Cu multe julituri pe maini si pe picioare din cauza ciulinilor am urcat in autocar, uscati de sete, sperand ca ne vom opri undeva pentru a ne umezi gaturile. Ne-am oprit, intr-adevar, dar la o balta -Balta Negresti-Conacu, un fost rau transformat in balta cu izvoare proprii si anumite pasari: egrete mici, pescarusi.
    Terminati de sete si caldura, am vazut, insa din autocar rezervatia Fantanita-Murfatlar (66,4 ha) asezata intr-o regiune deluroasa renumita prin podgoriile sale. Aici, am aflat ca se intalnesc aproximativ 515 de specii de plante de origine pontica, balcanica, continentala, submediteraneana, eurasiatica.
    Ne-am continuat drumul, la fel de osteniti, dar cu bucuria in suflet ca vom ajunge curand acasa, sub racoarea unui dus.
    Astfel am ajuns la Valul lui Traian unde ne-a fost adusa la cunostinta existenta unor resturi din sistemul defensiv roman de acum 2000 de ani format din trei valuri de pamant. De retinut este faptul ca valul cel mare de 54 km lungime, intarit in vechime de 25 de lagare, este reprodus pe Columna lui Traian din Roma. Rezervatia propriu-zisa se afla pe acest val, are 2,5km lungime si un caracter botanic si zoologic, unde foarte frecvente sunt plantele de stepa.
    Si, iata ca dupa ore intregi de caldura, oboseala, sete, dar nu in ultimul rand de distractie, amuzament si mai ales cunoastere, am ajuns acasa.
    Totusi, celor care se hotarasc sa viziteze aceste locuri in plin sezon estival, sper ca nu le-am dezamagit asteptarile si le spun ca merita, dar indraznesc sa le dau un sfat:
    Nu uitati racoritoarele si gentile frigorifice!

Andeea AMICEANU si Ana-Emilia NICOLAE
Clasa a XI-a C, Liceul Teoretic "Ovidius";

Problema protectiei mediului, extrem de complexa, se refera nu numai la protectia elementelor naturale, ci si a celor create de om. Aceasta orientare este justificata de relatia dintre Om si Natura, care sta la baza progresului societatii.
    Ca o consecinta a nerezolvarii problemelor legate de mediul inconjurator, a interconditionarii acestor probleme, cu repercu-siuni negative asupra societatii in ansamblul ei, activitatea ecoproiectiva dobandeste un tot mai profund caracter politic. In situatia concreta a tarilor est-europene, cu o economie precara, problema protectiei mediului devine tot mai acuta. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat se cunoaste riscul neglijarii unor astfel de probleme si cu cat orice plan de protectie a mediului implica o viziune politica limpede si de perspectiva pe termen lung, asupra problemei. Perioada de tranzitie in aceste tari presupune in primul rand o supravietuire economica, astfel incat protectia mediului trece pe ultimele locuri in planurile de actiune. Predominarea unei gandiri si actiuni pe termen scurt care conduce la un profit imediat, exclude strategia obtinerii unor beneficii de lunga durata, construite pe baza unor investitii care sa aiba in vedere si protectia mediului.
    Astfel intre greselile de gestionare ale acestei rezervatii Hagieni trebuie sa mentionam: construirea barajului pe paraul Serpilor, actiune ce a dus la schimbarea biotopului si la disparitia unor specii neadaptate regimului lotic; introducerea unor specii alohtone (Ovis musimon, Phasianus colchicus) ce au generat profunde dezechilibre in structura biocenozelor originale; plantarea de Pinus nigra, care a modificat peisajul vegetal autentic.
    Sa nu tulburi marele echilibru biologic al naturii decat in masura in care permite refacerea lui prin puterile native ale naturii, de aceea trecand peste deosebita lor importanta stiintifica, monumentele naturii tarii noastre au o valoare majora de vestigii naturale, care pe plan etic, ar trebui plasate alaturi de cultul inaintasilor nostri, iar pe plan social ele trebuie interpretate drept pietre de hotar in educatia necesara orientarii viitoare a tuturora.

Clasa a XII-a D, Liceul Teoretic "Ovidius"

Dezvoltarea portuara este un element de dezvoltare durabila

Varna a fost gazda Seminarului International "Aspecte ale protectiei mediului in contextul dezvoltarii portuare", organizat de Black Sea Coastal Association-Varna si European Dredging Association-Bruxelles, in 21-24 septembrie 1998.
    La seminar au participat 33 delegati reprezentand autoritati si alte organizatii din Bulgaria, Romania, Ucraina, Slovenia.
    Seminarul a urmarit crearea unui climat favorabil schimbului de informatii si cunostinte in domeniul protectiei mediului costier, al legislatiei Europene si locale privind mediul marin, accentul fiind pus pe dezvoltarea porturilor in contextul preocuparilor privind protectia factorilor de mediu.
    Sesiunile seminarului au fost sustinute tehnic si logistic de catre experti belgieni si olandezi ce reprezinta organizatii cu experienta in domeniul mediului si al constructiilor portuare. La randul lor, participantii au avut o sesiune de prezentare a problemelor de mediu pe care organizatiile lor le gestioneaza. Aceasta organizare a facilitat interactiunea necesara intre participanti si sustinatorii temelor din program, interactiune mate-rializata intr-un document oficial ce contine concluzii si un plan de actiuni.
Pescadoarele turcesti au cumparat licente de pescuit in apele noastre teritoriale. Ele actioneaza cu multa eficienta si au scos din competitie pescarii autohtoni. Posibile consecinte pozitive: turcii recolteaza intensiv rapane, fapt ce ar putea duce la refacerea populatiei de moluste cu rol de filtrare. Consecinte negative sigure: practicarea pescuitului pradalnic si chiar a braconajului.
Acest document poate constitui punct de reper pentru UE la finantarea unor viitoare proiecte si actiuni din domeniul protectiei mediului in zona Marii Negre.
    In afara de actiuni pentru asigurarea unui cadru de reglementari in zona Marii Negre armonizat cu cel vest-european, documentul propune si o serie de actiuni pragmatice precum: organizarea de seminarii anuale cu angajatii departamentelor de mediu din porturile Constanta, Varna si Burgas; elaborarea unor structuri tarifare portuare care sa faca transparente cheltuielile legate de protectia mediului; organizarea de intalniri periodice ale specialistilor implicati in managementul zonei de coasta din Bulgaria si Romania; inventarierea resurselor locale offshore de nisip pentru refacerea plajelor; constituirea unei baze de date bazate pe Geographical Information System referitoare la evolutia in timp a liniei de coasta; realiza-rea unui catalog al expertilor si institutiilor relevante in problemele costiere, in vederea difuzarii catre persoanele si organizatiile interesate din zona -inclusiv prin utilizarea sistemelor informatice de schimb de date (Internet, etc.).
    Referitor la turism, industrie, alte activitati economice si sociale, s-a propus o actiune coordonata menita sa influenteze procesul de dezvoltare a acestor functiuni, astfel incat resursele coastei vestice a Marii Negre sa fie utilizate intr-o maniera sustenabila.

S.O.S. Delfinii

In incercarea de sensibilizare a opiniei publice, organizatia "Mare Nostrum", cu sprijinul financiar al Directiei Judetene pentru Tineret si Sport Constanta, a organizat, in vara anului 1998, actiunea de monitorizare a delfinilor esuati pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Este mai putin cunoscut faptul ca in Marea Neagra exista trei specii de delfini, si anume Tursiops truncatus ponticus, Delphinus delphis ponticus, Phocoena phocoena relicta, care figureaza pe listele speciilor amenintate cu disparitia.
    In consecinta, ecoclubul format din elevii Colegiului National "Mircea cel Batran", sub directa indrumare a ONG "Mare Nostrum", a participat in perioada 29 iulie -15 august la doua iesiri pe teren, acoperind o distanta de aproximativ 100 km, cuprinsa intre Vama Veche si Gura Portitei.
Delfin gasit pe grindul Chituc
Conform ultimelor date furnizate de Institutul Roman de Cercetari Marine, esuarea delfinilor a devenit un fenomen frecvent, cauzat in cea mai mare parte de poluarea mediului marin dar si de maladiile specifice cetaceelor, constatandu-se astfel o crestere alarmanta a numarului de delfini esuati.
    In urma cercetarilor intreprinse au fost gasiti trei delfini in sectorul nordic si doi in sectorul sudic al litoralului. Din cauza gradului avansat de descompunere, nu au putut fi determinate cauzele exacte care au dus la esuarea acestora.
    Rezultatele expeditiilor au fost sintetizate intr-un raport prezentat ulterior de membrii ecoclubului "Mircea cel Batran" in cadrul unei conferinte de presa organizata pe plan local. Desi au fost trimise invitatii celor mai importante cotidiane si posturi radio-TV locale, participarea acestora s-a situat sub limita asteptarilor, dovedind ca interesul mass-mediei privind problemele de protectia mediului este inca scazut.
Ecoclub "Mircea cel Batran"

Forumul Marii Negre incearca sa renasca din propria cenusa

Un seminar international incearca sa puna bazele refacerii retelei internationale a organizatiilor de la Marea Neagra.
    Reprezentanti ai tuturor tarilor riverane Marii Negre (vezi si suplimentul electronic Perspective nr. 9) au participat, la inceputul lunii septembrie 1998, la Varna, in Bulgaria, la seminarul interactiv "Intarirea cooperarii intre organizatiile neguvernamentale din regiunea Marii Negre". Romania a fost reprezentata la intalnire de trei institutii: Centrul de informare, educare si resurse pentru Marea Neagra, si Mare Nostrum, din Constanta, si Grupul Ecologic de Colaborare, din Bucuresti.
Vrajitoarea poate otravi acum marul pentru Alba ca Zapada in Marea Neagra
Caricatura de IONITA

    Ca urmare a seminarului, a fost lansata o serie de activitati nationale si internationale, care urmareste o mai buna coordo-nare a activitatilor neguvernamentale de protejare a mediului Marii Negre. Printre actiunile initiate la Varna se numara elaborarea unor planuri nationale neguvernamentale de actiune (vezi suplimentul electronic Perspective nr. 16), precum si infiintarea unui birou international al organizatiilor de la Marea Neagra, la Istanbul, in Turcia. Activitatile vor fi sprijinite financiar intr-o prima faza de organizatia olandeza Novib.
    Novib a fost si finantatorul, si unul dintre organizatorii intalnirii de la Varna, impreuna cu fundatia bulgara TIME. La buna desfasurare a intalnirii a mai concurat si Counterpart Internatio-nal, din SUA, si Asociatia Romana a Ziaristilor de Mediu.
    Un forum anterior al organizatiilor de la Marea Neagra a actionat sporadic si ineficient, dovedind, in afara unei relative lipse de reprezentativitate, de profesionalism si de dedicare a membrilor sai, si puternice divergente in ce priveste scopul si obiectivele urmarite, precum si o lipsa de interes pentru a-si asigura supravietuirea dupa ce fondurile initiale se vor fi epuizat. (A.S.)

Americanii au o reteta de succes pentru parteneriate

Colectand pe rand, contributii din bugete ale diverselor programe derulate de Departamentul de Resurse Naturale si Mediu, Banca Mondiala a finantat un program de schimb de experienta si instruire in Statele Unite, pentru ONG-urile ecologiste din regiunea Marii Negre. Un numar de 7 reprezentanti, ai unor organizatii din cele 6 tari riverane au participat intr-un stagiu de 10 zile, intre 30 septembrie si 9 octombrie 1998, gazduit de Chesapeake Bay Foundation si Rodale Institute. Aceste doua organizatii non-profit americane sunt recunoscute pentru experienta lor in domeniile pe care s-a focalizat cursul:
    a) managementul problemelor de mediu din bazinele hidrografice aferente zonelor costiere,
    b) practici agricole si ferme ecologice.
    In agenda cursului au fost incluse prezentari pentru subiecte "clasice": strangerea de fonduri, relatii publice si advocacy, sisteme de informare. Au fost prezentate si subiecte speciale: educatia ecologica in mijlocul naturii, oamenii de stiinta ca avocati ai protectiei mediului, practici agricole ecologice, care asigura regenerarea solului etc. Participantii au studiat problemele ecologice ale estuarului Chesapeake Bay si au vizitat trei ferme ecologice, unde sunt aplicate de mai mult de 10 ani tehnologii organice, fara aratura (no-till) si compostarea deseurilor organice.
    Cu un numar de 83000 de membrii donatori, un buget anual de aproximativ 9,8 milioane de dolari si 140 de angajati, Chesapeake Bay Foundation (CBF) promoveaza viziunea sa privind viitorul celui mai mare estuar al lumii - un ecosistem sanatos, caracterizat de abundenta si diversitatea resurselor vii, o buna calitate a apelor sale si a raurilor din bazinul hidrografic si posibilitatea mentinerii unui standard de viata ridicat pentru locuitorii din regiune. Solutiile CBF pentru reabilitarea zonelor umede si a altor habitate costiere afectate de dezvoltarea urbana si economica intensa, pentru gestionarea resurselor vii si reducerea poluarii in bazinul hidrografic sunt promovate pe trei directii principale. In primul rand, actiunea directa implica refacerea unor zone umede, instalarea de recifi artificiali pentru scoici, conservarea unor habitate speciale, prin munca voluntara a peste 200 de oameni in cursul unui an. Educatia ecologica si instruirea se deruleaza prin programe, sustinute de un suport logistic impresionant: 10 vase pentru navigatie pe mare, 600 de canoe, o ferma ecologica si se adreseaza unui numar de 25000 de beneficiari pe an: elevi, fermieri si alti adulti interesati. Cea de-a treia directie o reprezinta advocacy, remarcabile fiind procesele castigate de CBF contra Agentiei de Mediu - EPA, pentru insuficienta monitorizare a incarcaturilor de nutrienti pe raul Potomac si contra marii corporatii de produse alimentare Tyson Food, pentru depozitarea necorespuzatoare a dejectiilor provenite de la fermele de pasari.
    Elementul central al misiunii Rodale Institute, reflectat in sloganul "Healthy Soil -Healthy Products -Healthy People", il constituie promovarea unor sisteme regenerative de practicare a agriculturii. Ferma din statul Pensylva-nnia, unde este amplasat sediul central are trei functii: cercetare, educatie si instruire. Rodale Institute a dezvoltat o abordare participativa in programele sale, prin implicarea fermierilor, cercetatorilor universitari si a specialistilor guvernamentali, in definirea practicilor agricole, care sa reduca utilizarea ingrasamintelor chimice si sa recicleze deseurile organice, prin compostare.
    Asa cum a subliniat Adriana Dinu, fosta reprezentanta a Romaniei in IUCN, acestea nu sunt singurele organizatii non-profit din US, interesate in dezvoltarea unor proiecte in tarile din CEE, pentru transferul de tehnologie si know-how/componente educationale. CounterPart International, organizatia Adrianei pregateste un proiect amplu de asistenta tehnica pentru o durata de 2 ani, pentru ONG-urile de la Marea Neagra, care va fi coordonat de un Centru de resurse si servicii amplasat in Istanbul.
    Majoritatea lectiilor si subiectelor abordate in cadrul instruirii au creat o provocare americana pentru ONG-urile participante, suferinde de sindromul "ideilor marete si buzunarelor goale". In finalul instruirii, in fata catorva reprezentanti ai Bancii Mondiale, in sediul central din Washington DC, participantii au trebuit sa demonstreze ca au inteles corect reteta de succes a gandirii americane pentru dezvoltarea parteneriatelor. Ei au dezvoltat impreuna un plan de actiune pentru promovarea fermelor demonstrative de agricultura orga-nica, dezvoltarea unor programe de educatie ecolo-gica si campanii concentrate de advocacy pentru respectarea voluntara a prevederilor legislative, privind protectia calitatii apei.



Turisti, evitati petele de petrol!

Litoralul romanesc al Marii Negre a fost, pana acum, din fericire, ferit de poluari masive cu produse petroliere.
    Uneori insa, nisipul plajei si apa marii sunt murdarite de pelicule de grasimi si reziduuri de petrol, aduse de vant din largul marii. Acestea provin din deversarea ilegala a santinelelor de pe vapoarele ce trec prin apele noastre teritoriale.
    Daca aveti nesansa unui astfel de eveniment, evitati atingerea petelor de petrol, intrucat irita pielea, si mai ales ochii. In cazul in care v-ati murdarit totusi, spalati-va cat mai repede cu apa calda (40-45 grade Celsius), folosind solutii slabe cu detergent si clatiti-va bine.
    Pasarile de mare sunt foarte vulnerabile la contactul cu produsele petroliere. Prin inhibarea penajului, zborul devine imposibil, animalul ramanand prizonierul petei de petrol.
    Puteti salva aceasta faptura!
Ingrijind un pesarus la laboratorul GESS de la Mangalia 
Foto: Cristian LASCU
Ridicati cu grija pasarea (folosind la randu-va echipament de protectie) si inveliti-o intr-o "camasa" de hartie, sau tesatura pentru a o impiedica sa se ciuguleasca in incercarea disperata de a indeparta mizeria si pentru a pastra tempera-tura constanta. Ajunsi acasa, spalati penajul cu apa calda si detergent, periind cu atentie zonele cele mai afectate. Protejati narile si ochii!
    Dupa aceasta prima baie, inveliti din nou pasarea intr-o "camasa" de protectie curata si hraniti-o bine.
    Se repeta baia daca este nevoie.
    Cand v-ati asigurat ca pasarea este refacuta fizic, eliberati-o in ambianta sa, intr-un loc curat.
    Punand suflet in aceasta actiune aveti sansa de a salva o victima a tehnologizarii umane si, mai ales, de a avea sentimentul unei fapte bune.
Glicherie Caraivan este geolog, conferentiar universitar doctor,
si presedinte al organizatiei neguvernamentale
ECO BLACK SEA, din Constanta

Cum se face educatia ecologica nonformala in zona costiera

In prezent nu exista o formulare clara a cadrului in care se pot desfasura activitatile de educatie ecologica-EE formala (in scoala), exceptie programele de biologie si geografie pentru clasa a V-a care ofera posibilitatea de realizare a unor teme de EE in cadrul orelor optionale.
    In aceste conditii, activitatile nonformale, desfasurate in cadrul cluburilor si cercurilor scolare, muzeelor, expozitiilor cu sprijinul mass-media, si mai ales cele realizate de catre ONG-urile ecologiste, cum ar fi "Mare Nostrum", din Constanta, vizeaza atingerea unor obiective majore structurate astfel:
    - sensibilizarea fata de natura si cresterea responsabilitatii la problemele de mediu prin informare;
    - cunoasterea aprofundata a aspectelor esentiale ale mediului in totalitatea sa (natural, construit, tehnologic);
    - formarea de priceperi si deprinderi de observare, experimentare, cercetare;
    - formarea unei bioetici (etici ecologiste) adica: atitudini, priceperi, convingeri;
    - crearea de noi componente individuale, grupale, sociale care sa reflecte preocuparea fata de mentinerea calitatii mediului si capacitatea de actiune directa, concreta, in luarea deciziilor cu impact asupra naturii.
    Activitatile in cadrul programelor educationale ale "Mare Nostrum" se inscriu pe trei directii de baza:
    - furnizarea de material informativ catre profesorii interesati de introducerea unor elemente de EE in cadrul disciplinelor predate;
    - organizarea unor cluburi ecologiste in licee, cluburi cu activitati orientate spre desfasurarea unor studii specifice (exemplu: Colegiul National "Mircea cel Batran" a organizat estimarea numarului delfinilor esuati pe litoralul romanesc al Marii Negre, iar liceele "Ovidius" si "Mihai Eminescu" - aprecierea situatiei ariilor protejate din judetul Constanta);
    - oferirea suportului legistic pentru marcarea in mod festiv a zilelor internationale cu relevanta pentru mediu (Ziua Apei, Ziua Pamantului, Ziua Mediului, Ziua Internationala a Marii Negre);
    Desi unele activitati vizeaza sistemul urban, socio-industrial, majoritatea sunt orientate spre studiul zonei costiere, vizand constientizarea existentei unor probleme grave de mediu pentru Marea Neagra in general, si zona litorala in special.
Carmen Bucovala, profesor doctorand la Liceul "Ovidius" din Constanta,
este si membra a organizatiei "Mare Nostrum"



"Ariergarda avangarzii" propune scenarii de viitor

Un studiu stiintific analizeaza, prin prisma dezvoltarii durabile, viitorul Romaniei pentru urmatorii 20 de ani.
    Editia semnal a cartii "Romania 2020", prima lucrare tiparita de Centrul National pentru Dezvoltare Durabila-CNDD, a fost lansata la Casa Titulescu din Bucuresti, pe 23 septembrie 1998. Potrivit principalului coordonator al lucrarii, Mircea Malita, membru al Academiei Romane, cartea are rolul de a permite factorilor de decizie "sa invete prin anticipare". Se poate "invata si prin soc", adauga Malita, "dar dintr-un soc te poti trezi, sau poti sa nu-ti mai revii niciodata".
    Realizata de o echipa de cercetatori sub egida Academiei Romane si cu finantarea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD, prima editie a lucrarii "Romania 2020" va fi completata cu sectiunile fundamentale care ii lipsesc, cum ar fi relatii internationale, sau aspecte financiare, si va fi reeditata, potrivit lui Malita, intr-un numar mai mare de exemplare, daca vor fi bani, pana la sfarsitul anului 1999.
    Valoarea acestui studiu rezida, potrivit lui Eugen Simion, presedinte al Academiei Romane, din inaltul nivel intelectual al autorilor sai. Desi Academia, o institutie veche de 133 de ani, este "conservatoare prin definitie", si nu se poate afla in avangarda societatii, ea se afla totusi in "ariergarda avangarzii", apreciaza Simion.
    "Sper sa nu se afle in avangarda ariergarzii", atragea insa atentia o voce malitioasa din sala.
    CNDD este un program initiat de PNUD in anul 1997 (vezi Perspective nr. 16-21), in colaborare cu Academia Romana si cu Fundatia Universitara a Marii Negre, cu scopul de a elabora strategii privind dezvoltarea durabila a Romaniei.
    Pana in prezent, tuturor "strategiilor de dezvoltare" romanesti, elaborate in mare numar, si de o larga varietate de institutii, le-a lipsit elementul pragmatic, ele neavand planuri concrete de actiune si nefiind dimensionate strict pe resursele umane, financiare si informationale existente. De aceea, niciuna dintre asa-zisele strategii nu a depasit nivelul de simplu exercitiu intelectual, reprezentand cel mult "politici", nicidecum adevarate strategii. (A.S.)


O firma romaneasca primeste in premiera certificarea de management de mediu pentru proiectare-consultanta

Industrial Engineering SA (Ieng SA) este prima societate romaneasca de proiectare-consultanta certificata pentru managementul de mediu. Certificarea a fost facuta de renumita firma britanica Lloyds's Register, in septembrie 1998.
    Ieng SA, specializata in petrochimie, chimie si energetica, lucreaza in proportie de 90 la suta pentru export. Acesta a si fost unul din motivele pentru care a adoptat sistemul de management de mediu EMS-ISO 14001, pe care l-a integrat partial sistemului sau de management al calitatii (QMS-ISO 9001), certificat deja din 1995.
    Desi desfasoara o activitate exclusiv de conceptie, fara impact direct asupra mediului, Ieng SA a adoptat o politica ecologica favorabila dezvoltarii durabile, avand ca obiectiv principal combaterea poluarii ce ar putea fi generata de produsele sale, luand in considerare intreg ciclul de viata al instalatiilor tehnologice proiectate (construire, functionare, dezafectare).
    Filozofia de proiectare a Ieng SA are un caracter preventiv, urmarindu-se impacturi ecologice exclusiv pozitive, ca: economisirea resurselor naturale, reducerea poluarii sau ecologizarea efluentilor/emisiilor.
    Sistemul de management de mediu are menirea de a lua in considerare aspectele rezultate din activitatea unei institutii in scopul stabilirii si cuantificarii obiectivelor ecologice, conducand astfel la prevenirea sau diminuarea sub limitele prescrise a tuturor impacturilor ecologice semnificative generate. Sistemul este definit de standardul international ISO 14001, care este aplicabil si adaptabil oricarei institutii, indiferent de marime, activitate, amplasare geografica, cultura si mediu social existent.
Informatii la: Industrial Engineering SA, B-dul Dacia 13, 70185 Bucuresti, Romania, tel.: 40 1-210 9601; 40 1-210 9743; 40 1-211 6567 int. 8814, fax: 40 1-210 9542,



Ce inseamna managementul informatiei?

Un curs a incercat sa dea raspuns la doua mari intrebari: De ce ne trebuie informatie?, si Ce inseamna managementul (gestionarea) informatiei?
    In cursul "Pasul de la informatie la actiune", desfasurat in octombrie 1998, la Poiana Brasov, instructorul Mike Flood, de la Powerful Information, din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, ajutat de Camelia Zamfir, de la Prietenii Pamantului, din Galati, a facilitat mai multe sesiuni de brain-storming din care au rezultat urmatoarele idei.
    Ne trebuie informatie pentru: a intelege mai bine o problema; a ne imbunatati statutul (pozitia sociala sau reputatia); a ne mari sansele de castig; si a comunica.
    Managementul (gestionarea) informatiei inseamna: a cauta si a gasi date; a transforma datele in informatie; a stoca, a intretine, si a actualiza baza informationala (cu monitorare si evaluare); si a distribui informatia in mod eficient si convingator.
    La curs, care a fost finantat de MilieuKontakt Oost Europa, din Regatul Tarilor de Jos, au participat 8 organizatii romanesti. Au mai participat ca invitati si redactorul sef al revistei dezvoltarii durabile, Perspective, si directorul fundatiei de comunicare electronica StrawberryNet.
    Ruus Dijkterhuis, reprezentanta MilieuKontakt pentru Romania, si-a exprimat regretul pentru faptul ca niciun reprezentant al celor trei grupuri de lucru ONG -pentru agricultura, energie, si transport- nu a raspuns favorabil invitatiei de a participa la intalnire. (A.S.)


In rezervatia Pietrosul Rodnei se exploateaza ilegal lemnul

Rezervatia Pietrosul Rodnei este declarata de catre UNESCO, inca din anul 1990, rezervatie a biosferei, alaturi de Delta Dunarii si masivul Retezat. Padurile din zona de protectie a rezervatiei sunt insa afectate de taieri ilegale care, conform spuselor localnicilor, ar putea acoperi o cincime din suprafata zonei tampon.
    Aceste actiuni de taiere si extragere a materialului lemnos risca sa degradeze pe termen lung patrimoniul natural. Lipsa padurilor de rasinoase din aceasta zona de munte a dus la aparitia fenomenelor de eroziune si a inundatiilor. In acest an, paraul care curge din lacul rezervatiei a provocat aparitia unor viituri care au afectat atat proprietatile particulare situate in zona, cat si drumul de acces in rezervatie. In ciuda pagubelor produse, comunitatea locala nu pare sa realizeze cauza care determina aparitia acestor efecte. Cele mai afectate paduri din zona ocrotita sunt cele invecinate orasului Borsa. Si in momentul de fata pot fi vazuti arbori taiati, care fie sunt trasi de-a lungul drumului, fie sunt abandonati in rezervatie.
    In aceste conditii, este necesara constituirea unui corp de rangeri care sa asigure integritatea rezervatiei biosferei Pietrosul Rodnei si care sa se bucure de sprijinul autoritatilor locale. 


SAB '98 a fost un regal al masinilor de lux

Cea de-a VI-a editie a Salonului Auto Bucuresti-SAB '98, desfasurata intre 18-27 septembrie a.c., a fost un regal al masinilor de lux. Peste 500 de firme din tara si din strainatate au prezentat ultimele noutati in materie de cai putere. Automobile precum Peugeot, Hyundai, Land Rover, Porsche, Ford au dat stralucire salonului auto vizitat de pasionati ai masinilor auto.
    Dar fastul etalat pe 30.000 de metri patrati ar putea ramane doar o amintire. Odata ajunse pe sosele, masinile expuse la standurile firmelor prezente incep sa polueaze.
    In Romania poluarea rutiera devine tot mai accentuata deoarece masinile, proiectate cu zeci de ani in urma, nu sunt prevazute cu catalizatori. Firmele ARO (Campulung) si DACIA (Pitesti) intentioneaza totusi sa produca masini care corespund standardelor europene. Astfel, ARO a prezentat modele restilizate, dotate cu motoare Toyota, Peugeot, Daewoo ce corespund regulamentelor Euro 2. Din 1999, si Dacia va construi o masina care se doreste a fi competitiva, in colaborare cu firma RENAULT. 



Educatie alternativa in scoli

Intr-o scoala generala din sectorul sase din Bucuresti s-a deschis un centru de educatie alternativa. Cu aceeasi ocazie, a fost lansat si un manual alternativ de educatie ecologica pentru elevii de gimnaziu.
    Centrul alternativ de educatie alternativa "Scoala Naturii" a fost deschis, pe 6 octombrie, de catre copii din Consiliul Local al Copiilor din sectorul 6 din Bucuresti, la Scoala Generala nr. 166 "Marin Preda". Acesti copii au beneficiat de instruire in cadrul Scolii de Vara, program derulat de Asociatia de Protectia Mediului Rhododendron, filiala Bucuresti, in luna septembrie. In cadrul Scoli Naturii ei vor participa ca formatori pentru echipele ce vor derula proiecte. Primul proiect pe care copii de la Scoala Naturii il vor incepe este "Lipsa copacilor din sectorul 6". In cadrul acestui proiect copii au intentia de a planta copaci pe arterele principale si pe langa scoli generale din acest sector.
Guvidul, aici fotografiat in acvariu, este un peste pe cale de a-si reface efectivele in Marea Neagra
Foto: Serban SARBU si Catalin GHEORGHE
Odata cu deschiderea acestui centru a fost lansat si primul manual alternativ de educatie ecologica, dintr-o serie de patru, intitulat "Trecand la actiune". Aceste manuale, destinate elevilor de gimnaziu, fac parte din pachetul de resurse oferit de Environmental Protection Agency si North American of Environmental Education prin REC Romania.
    Cu aceeasi ocazie a fost prezentat si programul de parteneriat cu Scoala Generala nr. 166 "Marin Preda". Functionarea Scolii Naturii, va fi asigurata prin parteneriate si colaborari, si pe baza de voluntariat, a precizat Cristina Negut, coordonator al Departamentului de educatie ecologica al asociatiei Rhododendron. 



Dezvoltarea comunitara poate fi o sansa pentru Romania

In cadrul Forumului Sectorial "Dezvoltare Comunitara Locala si Rurala " care a avut loc la Bistrita in perioada 22-25 septembrie a.c. s-au discutat modalitati de realizare a dezvoltarii comunitare in Romania. Organizat de Fundatia Prospera in colaborare cu Camera de Comert si Industrie din Bistrita, forumul a reunit diferite organizatii neguvernamentale si invitatii lor.
    Lucrarile forumului s-au desfasurat in paralel cu intalnirea oamenilor de afaceri "PROBIS `98", aflata la a III-a editie. Au participat reprezentanti ai Camerei de Comert din Serbia, Turcia, Ungaria, Belarus si Romania, care au stabilit contacte bilaterale in domeniul afacerilor.
    Printre temele abordate in cadrul discutiilor s-au numarat: "Emanciparea femeii in mediul rural", "Turismul rural - optiune a dezvoltarii rurale", "Sistemul cooperatist - o sansa pentru agricultura privata romaneasca".
    Insa obiectivul principal al ONG-urilor este concretizarea programelor pentru ca dezvoltarea pe termen lung sa capete amploare. (T.C.) 



"Am urmarit sa pastrez imaginea unei institutii caracterizata prin profesionalism"

La incheierea activitatii sale de reprezentant in Romania al Centrului Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est (The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe-REC),
Ovidiu Oancea raspunde intrebarilor lui Alexandru R. Savulescu.
Oancea, in prezent director executiv al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, a condus REC Romania intre anii 1994-1998.
Biroul romanesc REC a fost infiintat in anul 1991.

Perspective: Care considerati ca este principala dumneavoastra realizare
profesionala in acesti aproape cinci ani de activitate la REC Romania?
Ovidiu Oancea: Sunt bucuros ca REC este recunoscuta ca o organizatie serioasa, al carei program de finantare locala este apreciat pozitiv de 80 la suta dintre solicitanti, in ciuda unei rate de aprobare a propunerilor relativ scazute (20 la suta), si a unui buget total mai mic decat al altor finantatori.
Ovidiu Oancea la FOR 1997

Exista si lucruri pe care regretati ca nu ati reusit sa le realizati?
Ceea ce am urmarit intotdeauna a fost sa formez si sa pastrez imaginea unei institutii caracterizata prin profesionalism, consecventa si o continua preocupare pentru imbunatatirea propriilor standarde. Dupa ce am plecat de la REC, am fost surprins sa constat ca imaginea institutiei era puternic legata de mine, ca persoana. Desi este magulitor pentru mine, consider acest aspect o nereusita, deoarece am cautat formarea unei imagini proprii a institutiei. O explicatie partiala la aceasta ar putea fi ca in ultimii 5 ani REC Romania a schimbat de trei ori echipa, cu exceptia mea.



ECO '98 va fi o expozitie mai neconventionala

A patra editie a traditionalei expozitii si simpozionului ECO abordeaza mai neconven-tional protectia mediului. Pentru a atrage atentia opiniei publice asupra importantei activitatii de protejare a mediului, timp de o saptamana zona din jurul Salii Palatului, de la Bucuresti, unde are loc manifestarea, va fi declarata "zona libera de poluare".
    ECO `98 este organizata intre 20-23 octombrie de Ralcom Exhibitions, sub patronajul Ministerului Apelor, Padurilor, si Protectiei Mediului, Ministerului Cercetarii si Tehnologiei, si Ministerului Industriei si Comertului, cu sprijinul societatii REBU. (A.S.)



ECO '98 va fi o expozitie mai neconventionala

Poluarea produsa de o instalatie de fabricare a unor compusi chimici din judetul Brasov creeaza controverse.
    Odata cu punerea in functiune, in septembrie 1997, a instalatiei americane de fabricare de rasini schimbatoare de ioni, la SC Virolite SA, din orasul Victoria, autoritatile locale, garnizoana de pompieri din apropierea societatii, spitalul orasenesc, si cetatenii au semnalat in repetate randuri poluarea aerului si a apei cu substante organice, afirma Agentia de Protectia Mediului Brasov. In urma controalelor efectuate, APM Brasov si Regia Autonoma Apele Romane_sector Brasov au constatat ca o serie de utilaje si dotari prevazute in documentatia tehnica, in acordul de mediu si avizul de gospodarire a apelor, nu au fost realizate. Timp de peste un an de zile, Virolite a functionat fara autorizatie de mediu.
    Din masuratorile emisiilor si imisiilor, facute de Institutul de Cercetari si Inginerie a Mediului-ICIM, in timpul zilei si la distante stabilite de comun acord cu partile implicate, s-a constat ca gazele reziduale nu contin depasiri ale concentratiilor de poluanti, a declarat Ioan Jelev, director ICIM. Per ansamblu instalatia de producere a rasinilor schimbatoare de ioni este "ultramoderna", afirma Jelev.
    Cu toate acestea, MAPPM, in urma sesizarilor primite de la populatia si autoritatile din Victoria, care se plang de poluari produse in special seara si dimineata devreme, a decis, in septembrie 1998, sa someze SC Virolite sa inchida instalatia de fabricare a rasinilor. In urma unei intalniri ce a avut loc la inceputul lunii octombrie intre reprezentantii MAPPM, ICIM, autoritatilor locale din Brasov si conducerii Virolite, s-a convenit ca pana la inceputul lunii decembrie 1998 va fi pusa in functiune o instalatie de monitorizare a substantei organice diclormetileter, care este cancerigena atunci cand vine in contact direct cu organismul uman, dar care in apa si in aer se degradeaza repede. De asemenea, va fi realizat un nou set de masuratori de catre o firma independenta, precizeaza Jelev.



Partidele ecologiste incep sa se regrupeze

Al III-lea Congres National al Federatiei Ecologiste din Romania (FER), a anuntat fuziunea Miscarii Ecologiste din Romania cu aceasta formatiune politica.
    Manifestarea, desfasurata la Bucuresti, la sfarsitul lunii septembrie a.c., a incercat sa reliefeze amploarea capatata actualmente de curentul ecologist. Aproape cinci la suta din populatia Romaniei voteaza pentru una din cele cinci formatiuni politice ecologiste. In plus, doua organizatii politice de orientare ecologista au si reprezentanti in Parlament (FER si Partidul Ecologist Roman), nu independent, ci in cadrul Conventiei Democrate.
    In urma fuziunii cu FER, MER, cea de a patra forta politica la primele alegeri de dupa 1989, si in declin continuu de atunci, a disparut de pe scena politica romaneasca.



Cooperare romano-bulgara

O delegatia bulgara condusa de Evdokia Maneva, Ministrul Mediului si Apelor din Bulgaria, a vizitat Romania cu intentia de a stabili un program concret de derulare a cooperarii romano-bulgare in domeniul protectiei mediului, precizeaza un comunicat de presa al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului din Romania.
    Vizita delegatiei bulgare s-a desfasurat in perioada 2-3 octombrie 1998, la invitatia ministrului roman Romica Tomescu. Pe parcursul celor doua zile ale intalnirii, delegatia bulgara a vizitat Combinatul Metalurgic Siderca Calarasi, unde, potrivit MAPPM, s-a constat ca acest combinat nu reprezinta un pericol pentru sanatatea mediului si a populatiei din zona oraselor Calarasi si Silistra. (C.I.)



Urmare a numarului tematic anterior al revistei
Perspective, dedicat energiei nucleare, au parvenit la redactie unele luari de pozitie. Revista Perpective prezinta cititorilor sai aceste materiale fara a avea pretentia ca subiectul este epuizat, dar cu speranta ca astfel se realizeaza un nou pas spre mai buna si mai completa informare a publicului romanesc. 

Un seminar de informare prezinta domeniul nuclear din Romania

Prima mare manifestare de informare a publicului din Romania privind energia nucleara a avut un pronuntat caracter pro-nuclear. Cu toate acestea, concluzia intalnirii, potrivit lui Constantin Milu, presedintele Societatii Romane de Radioprotectie, ar fi ca "asa cum nu avem o miscare anti-nucleara puternica, nu avem nici o miscare pro-nucleara puternica".
    Desfasurat intre 30 septembrie si 2 octombrie 1998, la Bucuresti, Seminarul national de informare a publicului privind utilizarea pasnica a energiei nucleare-NUC Info '98 a reunit un mare numar de profesionisti, atat din domeniul nuclear, cat si din mass-media. Potrivit lui Ion Dobos, director al Agentiei Nationale pentru Energie Atomica-ANEA, seminarul si-a propus sa faca publice realizarile industriei nucleare romanesti, pentru a castiga increderea si sprijinul societatii civile din Romania pentru continuarea si dezvoltarea energeticii nucleare in tara noastra.
    Expuse de participantii romani (vezi si Perspective nr. 22), avantajele energeticii nucleare s-ar putea rezuma la: ieftin, nepoluant, si cu cea mai mare parte a investitiilor deja efectuate. Din perspectiva pro-nucleara, viitorul energeticii romanesti ar trebui sa fie mai degraba "roz", si nimeni nu pare sa inteleaga de ce guvernantii sunt "insensibili" la argumente atat de convingatoare si se codesc sa continue o "afacere" atat de "profitabila".

NUC Info '98

    Dar Morris Rosen, seful departamentului de protectia mediului al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica-AIEA, de la Viena, este mai nuantat. El este de acord doar cu faptul ca energia nucleara ar trebui sa fie o energie "curata" daca ar fi bine controlata. Nu neaparat insa si ieftina, si in orice caz, nu pe termen scurt. "Banii lipsesc pentru moment in intreaga lume, iar pentru centrale nuclearo-electrice e nevoie de investitii mari", atrage atentia Rosen.
    In aceeasi nota de subtila nuantare, Hans-Friedrich Meyer, de la divizia de informatii publice a AIEA, a mentionat un numar de aplicatii pasnice si de mare succes ale energiei nucleare, altele decat producerea de energie, sugerand astfel ca si in conditii financiare mai dificile expertii in domeniul nuclear si-ar putea gasi de lucru in domeniul lor.
    Organizat de ANEA, AIEA si de Grupul pentru Inovare, Transfer Tehnologic si Antreprenoriat-GITTA, seminarul ar putea deveni pe viitor o manifestare traditionala, care, asociata altor forme de informare a publicului, ar putea ajuta la mai buna intelegere si aplicare a progreselor stiintei si tehnicii.

Unitatea 2 de la Cernavoda nu este o investitie buna, afirma o organizatie neguvernamentala

O organizatie neguvernamentala romaneasca a declansat recent o campanie impotriva continuarii lucrarilor la unitatea 2 a centralei de la Cernavoda.
    Mama Terra, o organizatie din Bucuresti, a lansat o strangere de semnaturi pe un apel adresat Guvernului si Parlamentului Romaniei. Potrivit apelului, "luand in considerare costurile extrem de mari ale intregului ciclu nuclear, precum si toate riscurile asumate, energia nucleara nu va putea rezolva problema energiei". Conform organizatiei Nuclear Awareness Project, din Canada, apelul lansat de Mama Terra, de "a nu investi in energia nucleara, ci de a investi in viitor" a fost deja semnat pana la sfarsitul lunii septembrie a.c. de un mare numar de organizatii si de persoane din Canada, precum si de cateva organizatii internationale. Nu se mentioneaza daca apelul a fost semnat si de organizatii romanesti. (A.S.)

Informatii la: sau

Publicul nu este familiarizat cu energetica nucleara

Seminarul national de informare a publicului privind domeniul nuclear NUC INFO '98, alaturi de alte intruniri din ultimul timp ale specialistilor pe profil nuclear, nu s-a bucurat de o prezenta adecvata a factorilor de decizie, iar reprezentantii mass media au participat mai ales la conferinta de presa. Au fost prezentate multe referate si lucrari de specialitate, au avut loc dezbateri interesante. Din toate acestea a reiesit ca energetica nucleara este in continua dezvoltare. Reprezentantii Agentiei Internationale pentru Energia Atomica -de altfel organizatorul principal al simpozionului, au sustinut si argumentat in acelasi timp, ca acest tip de energie reprezinta energia viitorului, ca este nepoluanta si ca problema deseurilor radioactive la nivel mondial este rezolvata.
    Aceleasi interesante aprecieri au fost facute si despre energetica nucleara din Romania, de catre majoritatea participantilor romani (a se retine ca acestia lucreaza in mod direct pentru industria nucleara romaneasca), atat in cadrul simpozionului cat si in articolele din numarul 22 al revistei Perspective.

"Consider ca este necesar ca publicul sa fie foarte corect informat asupra necesitatilor reale de energie ale tarii noastre, asupra posibilitatilor de producere a curentului electric din carbune, petrol, gaz metan sau din energia apelor, in comparatie cu ce se poate obtine prin utilizarea uraniului".

    Existenta unei infrastructuri industriale pentru nuclear in Romania, ofera posibilitatea producerii majoritatii componentelor necesare realizari si punerii in functiune a reactorului nr. 2 de la Cernavoda (extragerea minereului de uraniu, fabricarea combustibilului nuclear, realizarea echipamentelor, componentelor si instrumentatiei specifice reactorului nuclear CANDU pe baza de licente, producerea de apa grea etc.). La acestea se adauga experienta castigata la reactorul nr. 1, pus in functiune in 1996. Toate se constituie intr-o realitate de care decidentii trebuie sa tina seama pentru programele de perspectiva ale economiei romanesti. Daca hotararea de continuare, intr-un ritm alert, a lucrarilor la unitatea nr. 2, nu se ia rapid, este posibil ca multi specialisti romani din domeniul nuclear sa-si schimbe profilul de activitate sau sa-si caute de lucru pe alte meleaguri. Este necesar ca opinia publica si mai ales factorii de decizie, sa fie corect informati asupra necesitatii investitiilor in domeniul nuclear, asupra posibilitatilor reale pe care tara noastra le are pentru obtinerea curentului electric pe cale nucleara, cat si a realitatilor existente in energetica pe baza de carbune, petrol sau gaz metan, cu estimarile legate de retehnologizarea termocentralelor si nu in ultimul rand aspectele despre protectia mediului (depozitarea sterilului, eliminarea unor cantitati uriase de cenusa, azotati, sulfati etc. cu efect de sera). Sustinatorii dezvoltarii energeticii nucleare in Romania aduc argumente ca obtinerea curentului electric din uraniu este calea cea mai ieftina in viitor, mai putin poluanta si cu cele mai reduse efecte asupra mediului si omului. Dar, nu s-a mai spus mai nimic sau a fost tratata cu superficialitate problema depozitarii deseurilor cu radioactivitate ridicata rezultate din energetica nucleara -aspect pentru care nu exista inca o solutie definitiva in tara noastra.
    Pe de alta parte, rezervele de combustibili fosili (carbune, petrol si gaz metan) sunt in continua scadere, fara a mai lua in calcul efortul valutar pentru importul de gaz metan, si ca acesti combustibili pot fi utilizati mai eficient in alte domenii ale industriei sau in consumul casnic.
    Nu trebuie uitate si efectele sociale legate de disponibilizarile de personal prin reducerea necesarului de carbune si titei, dar si restrangerea activitatii in unele ramuri industriale din infrastructura energeticii nucleare.
    Sunt numai cateva probleme, la care, alaturi de energeticieni, trebuie sa participe si decidentii in prognozele dezvoltarii durabile a Romaniei.
    Ideea care s-a desprins din aceasta intrunire stiintifica si din materialele publicate in numarul 22 al revistei Perspective este ca, intr-adevar, energia nucleara se afla intre real si senzational,
dupa foarte multi ani de cercetare, dupa numerosi ani de utilizare (multe mii de an-reactor la cei peste 450 de reactori nucleari energetici in functiune), dar si dupa multe incidente si accidente nucleare, ultimele mai putin cunoscute, sau stiute numai de utilizatori. Totusi, a fost de ajuns un accident nuclear, cel din 1986 de la Cernobal din Ucraina, de altfel mult mediatizat datorita urmarilor grave, sa stagneze pentru cativa ani energetica nucleara in lume. Cat priveste populatia, mai ales pentru cea a fostelor tari socialiste unde s-a vorbit si s-a scris destul de putin despre accident pana in 1990, energetica nucleara constituie inca o mare necunoscuta, ceea ce induce serioase motive de ingrijorare.
    Ar fi de dorit sa aflam si pozitia, nu numai a specialistilor nuclearisti, a celor care se ocupa cu radioprotectia, a ziaristilor din domeniul energiei sau protectiei mediului sau a antinuclearistilor -destul de putini in Romania, ci si a specialistilor care nu au tangenta direct cu energia (avocati, profesori, mai ales parlamentari), si nu in ultimul rand a omului obisnuit. Consider ca este necesar ca publicul sa fie foarte corect informat asupra necesitatilor reale de energie ale tarii noastre, asupra posibilitatilor de producere a curentului electric din carbune, petrol, gaz metan sau din energia apelor, in comparatie cu ce se poate obtine prin utilizarea uraniului. Ar trebui dezbatute cu foarte mare simt de raspundere aspectele legate de protectia mediului in obtinerea curentului electric pe orice cale, care, si la acest sfarsit de secol, inca mai sunt tratate cu multa usurinta in Romania.

                                                    Ion Chiosila, doctor in biologie, este
Secretarul Societatii Romane de Radioprotectie

Ciupercile romanesti nu au nivelul de radioactivitate depasit

Aceasta este concluzia la care a ajuns Departamentul Padurilor din cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in urma unor verificari in ceea ce priveste ciupercile comestibile din Romania exportate pe pietele europene, se arata intr-un comunicat de presa emis de Biroul de presa al MAPPM.
    Verificarile au fost facute in urma declaratiilor date de autoritatile franceze, la inceputul lunii octombrie, in legatura cu provenienta ciupercilor radioactive, contaminate cu cesiu 137 descoperite in Republica Franceza.
    MAPPM precizeaza ca aceste ciuperci radioactive nu provin din Romania ci eventual ele au tranzitat tara noastra.
    In ceea ce priveste exportatorii romani, de ciuperci, cu capital de stat, Regia Nationala a Padurilor -Romsilva, MAPPM ofera o garantie sigura privind lipsa oricarui pericol de a exporta ciuperci radioactive peste limitele admisibile de radioactivitate de 600 bq/kg de ciuperci. Toate exporturile de acest gen sunt verificate in laboratoare special dotate si autorizate in acest sens de statul roman, si sunt insotite de Buletine de Analiza Radiochimica, se arata in acelasi comunicat. Determinarile efectuate in perioada 1886 -1998, indica faptul ca nivelul de radioactivitate al ciupercilor romanesti este de "maxim 50 bq/kg".(C.I.)

Energetica nucleara reprezinta o realitate tehnologica verificata

In conditiile unor resurse limitate de combustibili clasici, s-a impus gasirea unor noi cai de obtinere a energiei, pe de o parte si, pe de alta parte, cresterea gradului de utilizare a combustibililor actuali, realizarea unui echilibru intre cerintele de energie si posibilitatile de satisfacere la nivel corespunzator a acestor cerinte.
    In conditiile actuale, in cazul cel mai bun, randamentul utilizarii energiei primare de la extractie pana la utilizare este de aproximativ 40 la suta. De asemenea se stie ca, in prezent, conditiile tehnice permit extragerea doar a unei treimi din continutul zacamintelor de petrol.
    Cercetarile stiintifice si tehnologice efectuate in majoritatea tarilor lumii au pus la dispozitia omenirii pana in prezent, o serie de alte resurse energetice, cum ar fi, energia solara, eoliana, geotermala, pe baza biomasei si, in sfarsit, dar nu in ultimul rand, energia nucleara si termonucleara.
    Ponderea actuala a primei categorii de resurse in circuitul energetic mondial este inca destul de mica, iar in tara noastra prezinta o utilizare minora.
    Intr-o situatie diferita se afla energia nucleara, in prezent constituind o realitate tehnologica verificata, cu o pondere in productia mondiala de energie (1996) de 18 la suta (345 GWe) produsi in 439 de centrale nuclearo-electrice (CNE). Ca procente din productiile nationale de energie electrica de origine nucleara se pot cita cateva tari: Lituania 85,6 la suta, Franta 76 la suta, Romania 10 la suta si Kazahstan 0,1 la suta. In constructie se gasesc inca 40 centrale nucleare, cele mai multe in Asia. Energia termonucleara, ramane o alternativa pentru mileniul urmator, ca si resursele din prima categorie mentionate.
    Astfel, energetica nucleara a atins cu 20 de ani in urma maturitatea tehnologica necesara, constituind o sursa alternativa si pentru tara noastra.

De ce energetica nucleara?
Pentru ca Romania, dispunand de rezerve de uraniu, isi poate asigura o dezvoltare proprie a energeticii nucleare, pe baza de uraniu natural si apa grea, ale caror tehnologii au fost realizate in tara in perioada anilor 70-80, iar pregatirea industriei nucleare, in perioada anilor 80-90.
    Pentru ca la producerea aceleiasi cantitati de energie electrica, uraniul este mai putin voluminos (90 tone uraniu natural produce aceeasi cantitate de energie electrica cat continutul de carbune din 120 mii de vagoane, respectiv 4,6 milioane MWh). Astfel de cifre vin sa convinga asupra avantajelor energiei nucleare, in particular, cu economia care se face pentru transportul carbunelui si respectiv al zgurei (uneori si radioactiva) rezultata din arderea carbunelui, precum si pretul mai scazut al energiei electrice obtinute din fisiunea nucleara in comparatie cu cel obtinut din combustia carbunelui.
    De asemenea, trebuie mentionat faptul ca obtinerea energiei electrice predominant din surse clasice (in special carbune) aduce in discutie problema poluarii cu oxizi de sulf si bioxid de carbon, reflectandu-se in continutul de acid sulfuric in ploaie si zapada, care conduce la cresterea aciditatii apelor superficiale si din panza freatica si, implicit, la perturbarea faunei si florei cu consecinte imprevizibile, inclusiv asupra vietii populatiei. In ultimii ani s-a produs o crestere puternica a cantitatii de bioxid de carbon din atmosfera, care ar putea depasi capacitatea de compensare a biosferei.
    Pe de alta parte, se stie ca, datorita proprietatilor absorbante ale bioxidului de carbon pentru radiatia infrarosie, cresterea continutului de carbon in atmosfera conduce la aparitia asa-numitului efect de sera, materializat in cresterea temperaturii la suprafata Pamantului, cu urmari asupra regimului precipitatiilor si topirii ghetarilor.
    Energetica nucleara se dezvolta ca un domeniu tehnologic, dar si stiintific de "varf" care influenteaza cele mai diferite segmente ale economiei, chiar si in tarile dezvoltate: de la chimie si radiochimie la metalurgie, de la electronica la automatizare si calculatoare, de la industria grea la materiale speciale si multe altele, in conditii severe de asigurare a calitatii, atat in ceea ce priveste proiectarea si fabricarea componentelor si echipamentelor complexe, cat si in constructia propriu-zisa a centralelor nucleare. Pe de alta parte, studiile geologice, seismologice, hidrologice si meteorologice, de protectie a mediului inconjurator isi perfectioneaza, in paralel, metodele de investigare, dezvoltand in acelasi timp tehnici noi, specifice domeniului nuclear.

Guvernul nu are un program nuclear national
Coerenta actiunii tuturor acestor componente poate fi obtinuta numai in cadrul unei strategii nucleare aplicandu-se Programul Nuclear National (perioada 1996-2010) elaborat de catre Agentia Nationala pentru Energie Atomica in cursul anului 1996 cu ajutorul Consiliului sau Interministerial-reprezentanti a 15 ministere implicate in domeniul nuclear-, si aprobat prin consens in 5 noiembrie 1996. Programul Nuclear National se gaseste la Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, dar n-a fost promovat catre Guvern la 30 mai 1997 conform listei actiunilor Ministerului Cercetarii si Tehnologiei aprobate si nici nu au fost transmise exemplarele catre RENEL si CNCAN.
    In tara noastra a intrat in functiune prima unitate din cele 5 in constructie in cadrul centralei nuclearo-electrice (CNE)-Cernavoda pe filiera de reactori termici cu uraniu natural-apa grea, utilizand licenta canadiana (pusa in functiune in aprilie 1996, conectata la reteaua electrica in august 1996 si functionare la puterea nominala, 700 MWe incepand cu octombrie 1996), cu o productie anuala de energie electrica de peste 10 la suta din productia totala de energie electrica.

Sevastian Rapeanu, doctor in fizica, si membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, a fost sef de laborator si director adjunct la Institutul de Fizica Atomica in perioada 1969-1970, inspector general in Inspectia de Stat pentru Controlul Activitatilor Nucleare in perioada 1971-1977, director stiintific la Institutul de Reactori Nucleari Energetici in perioada 1977-1982, si director general al Agentiei Nationale pentru Energie Atomica in perioada 1994-1997



Perspectivele energiei nucleare in Romania

Radu Berceanu declara, de curand, ca "daca subventiile si pierderile din industrie ar fi eliminate, am avea bani si pentru Unitatea 3" de la Cernavoda, adaugand ca intr-un astfel de caz (fericit dealtfel) "n-am avea nevoie nici de FMI, nici de Banca Mondiala." Iata inca un argument pentru relansarea energeticii nucleare romanesti, argument care se adauga celorlalte 99 sau 9999 pe care le-a prezentat, nu de mult, si Perspective nr. 22. Si-atunci, de ce mai scriu si eu despre asta, va veti intreba… Pentru ca am o problema cu toate aceste argumente - aceea ca ele nu sunt pro-active, ci reactive, ca ele denota o atitudine expectativa vis-à-vis de (non-)actiunile guvernului exact acolo unde este nevoie de initiativa.
    In domeniul energetic din Romania, oricine se uita la stiri macar de 2-3 ori pe saptamana va poate spune ca exista 4 mari directii: a) restructurarea RENEL, b) problemele sociale asociate cu mineritul, c) conducta de titei Constanta - Trieste si d) "nevolnica" uzina de la Cernavoda. In privinta RENEL si a mineritului, e clar ca Ministerul d-lui Berceanu a preluat initiativa, iar in privinta oleoductului, am vazut o impresionanta desfasurare de forte, coordonata, pare-se, de la Cotroceni. Dar in ceea ce priveste Cernavoda, nici o initiativa doar lamentari, argumente, asteptari desarte… Ca sa se miste ceva trebuie sa existe un (grup de?) interes. Fara un astfel de sprijin, initiativa nu poate prinde contur, iar argumentele vor pieri tocmai pentru ca ii sacaie pe decidenti, aducandu-i la exasperare.
    Interesul pe care incerc sa-l descriu aici, ca un ultim argument pentru ca bancile (in locul Guvernului) sa finanteze Unitatea 2 si celelalte de la Cernavoda, tine de identificarea unui avantaj decisiv pe care Romania il are in competitia pe piata energiei nucleare in Europa de Est. Care ne sunt competitorii? In primul rand Ucraina si Bulgaria. Dar chiar cotidianul bulgar Pari arata, in iunie, ca "inchiderea Kozloduiului figureaza pe lista de conditii impuse de Comisia Europeana pentru depunerea candidaturii [Bulgariei] de admitere in UE, … iar centrala de la Kozlodui e la fel de periculoasa ca si Cernobalul." Prin contrast, reactoarele CANDU de la Cernavoda "sunt prevazute cu toate sistemele imaginabile de protectie" si au o mare flexibilitate in privinta tipului de alimentare cu combustibil nuclear, dupa cum se arata, tot in iunie, in Adevarul. Daca mai era nevoie de un avantaj suplimentar, tot colectia Adevarul ne arata ca uzina ROMAG de la Drobeta este al 4-lea producator mondial de apa grea, actualmente inutilizabila.
    Cum sa punem in valoare aceste resurse in actualul context (est-)european? Uzina de la Cernavoda a fost, initial, un proiect ce depasea posibilitatile financiare ale Romaniei. Intr-adevar, chiar si astazi, din punctul de vedere al consumului intern de energie, d-l Berceanu declara, inca in mai, ca "finalizarea lucrarilor de la Unitatea 2 … nu este o chestiune extrem de necesara si nici urgenta." Privind lucrurile din exterior, insa, vedem ca Cernavoda devine o investitie de interes regional, care poate intoarce profituri uriase. Din 32 de state care folosesc energia atomica, analizate de Business Central Europe, Romania se situeaza abia pe locul 23 in ceea ce priveste dependenta de aceasta sursa de energie. In schimb, vecinii si competitorii nostri depind puternic de aceasta "marfa": Ucraina se afla pe locul 6, iar Bulgaria si Slovacia pe locurile 6-7. (Sper ca nu mai este nevoie sa mai reamintesc aici ca Austria protesteaza vehement fata de pericolul ecologic ce vine din directia centralei atomo-electrice slovace…).
    In aceste conditii, (grupul de interes din) Romania ar trebui sa se prezinte in fata Europei cu un program energetic nuclear pe termen mediu si lung, in ideea de a deveni principalul producator de energie atomica pentru o mare parte din Europa de Est.
    Centrala de la Cernavoda, in functie de cate unitati se pun in functiune, poate furniza energie pentru Bulgaria, Ucraina si Slovacia, pentru ca acestea vor fi nevoite, mai devreme sau mai tarziu, sa-si inchida reactoarele lor nesigure. Mai tarziu, Cernavoda poate prelua chiar si clientii actuali ai centralelor de la Cernobal si Kozlodui - Moldova, Serbia si Turcia. Astfel, Romania poate deveni, poate chiar pana in 2005, furnizorul principal (daca nu chiar exclusiv) de energie atomica pentru Europa de Est.
    Insusindu-si aceasta opinie, Guvernul ar putea reveni asupra negocierilor cu Agentia Canadiana pentru Energie Nucleara dintr-o perspectiva novatoare, chemand la masa tratativelor si EURATOM. Astfel, Romania ar putea exploata nisa energetica din economia regionala in perspectiva mult-doritei integrari in structurile euro-atlantice. Comisia Europeana si EURATOM doresc securitate sporita in ceea ce priveste reactoarele nucleare din Europa de Est, iar Romania poate oferi acest lucru. Insotit la aceste negocieri de un grup de interes constituit din administratorii uzinelor de la Cernavoda si Drobeta si de bancherii interesati in exploatarea viitorului profit, Guvernul poate obtine ca garantiile cerute pentru fondurile investite in Unitatea 2 sa devina, cel putin partial, responsabilitatea Comisiei Europene.

Codru Vrabie, absolvent in Stiinte Politice si Relatii Internationale al Universitatii Americane din Blagoevgrad, Bulgaria, coordoneaza programul
Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile
pe relatia dintre companiile cu initiativa civica din Romania si sectorul non-profit

Lista "PERSP_L" de suplimente electronice
Revista "Perspective" a Asociatiei Romane a Ziaristilor de Mediu-ARZM va ofera posibilitatea
de a primi gratuit suplimentele sale electronice.

Aceste suplimente prezinta diverse materiale de interes care, pe de o parte, au caracter de urgenta, iar pe de alta parte, datorita dimensiunii mari, nu pot fi publicate integral in revista.

Suplimentele electronice "Perspective" sunt difuzate cu ajutorul Fundatiei StrawberryNet.

Abonamentul la suplimentele electronice Perspective se face trimitand un mesaj la adresa "",
cu textul
"subscribe [adresa dumneavoastra electronica] persp_l".



Octombrie 1998 
Ziua Internationala a Marii Negre 
29 Octombrie - 
01 Noiembrie 
Skill-Share & Training on Promoting Sustainable Development Locally and Local Agenda 21, Busteni, Romania 
Informatii (in engleza) la: Barbara Kruizenga, ANPED International Secretariat, tel.: 31 30 231 03000, fax: 31 30 234 0878 
02 - 04 
Noiembrie 1998
Conferinta Nationala "Managementul Deseurilor Menajere", Targu Mures, Romania 
Informatii la: SC Argif Proiect SRL, Doina SOFRONE, Str. A. Calinescu nr. 44, Pitesti, jud. Arges, tel./fax: 40 (0) 48 634 593 -pentru informatii privind lucrarile conferintei; Consiliul Judetean Mures, Adina TITIU, Str. Primariei nr. 2, tel.: 40 (0) 65-167 104, 163 211/256, fax: 40 (0) 65-168 718 -privind organizarea conferintei, a expozitiei si predarea materialelor publicitare
03 - 06 
Noiembrie 1998
CLINILAB `98, Expozitie specializata de aparatura, reactivi si accesorii de laborator, Bucuresti Romania 
TEHNOMEDICA `98, Expozitie specializata de aparatura, instrumentar si echipamente medicale, Bucuresti Romania 
Informatii la: Ralcom Exhibition SRL, Sos. Stefan cel Mare nr. 15, sc. E, et. 3, ap. 12, sector 2, Bucuresti, tel./fax: 40 (0) 1- 610 3417, 211 3060, 210 5814, 210 6540
09 - 10 
Noiembrie 1998
A III-a editie a Simpozionului "Calitatea este problema fiecaruia", Bucuresti, Romania 
Informatii la Asociatia Registrul National al Auditorilor -RENA, tel./fax: 40 (0) 1- 413 4518, 413 4500/3211, fax: 40 (0) 1-413 5115, e-mail:
18 - 20 Noiembrie 1998 Al VIII-lea Colocviu National pentru Protectia Atmosferei, Bucuresti, Romania 
Informatii la: Societatea Romana pentru protectia Atmosferei, SOROPA, Bd. Pache Protopopescu nr. 66, sector 2, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1- 252 4280/195, 120, tel./fax: 40 (0) 1-252 4347
19 - 20 Noiembrie 1998 Seminarul National "Reteaua ONG-urilor din Romania pentru Marea Neagra", Constanta, Romania 
Informatii la: Nicola Samargiu, Centrul de Informare, Educare si Resurse pentru Marea Neagra, OP 1, CP 139, Constanta, 8700, tel./fax: 40 (0) 41-612 4222, e-mail:, sau



Radiatiile si viata... in viziunea unui biolog, de Ion Chiosila, Bucuresti 1998, Editura si tipografia PACO, ISBN 973-0-00604-0, 100 de pagini, gratuit pentru organizatii neguvernamentale in cadrul unui proiect AIDRom 
mangalia-deasupra si dedesubtul apelor si pamantului, Editata de Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice -GESS, 40 de pagini 
Informatii la: GESS, Str. Frumoasa nr. 31, tel./fax: 40 (0) 1-312 4051 
Riding on the wind of change, ten years of cooperation with the environmental movement in Central and Eastern Europe, Editata de Milieukontakt Oost-Europa, 56 de pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Milieukontakt Oost-Europa, PO Box 18185, 1001 ZB Amsterdam, Olanda, tel.: 31 20-639 2716, fax: 31 20-639 1379, e-mail: 
Black Sea Region and The Turkish Straits, Editata de Society of Peace with Nature, 10 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Society of Peace with Nature, Kume Sok. Bozbey Apt. No. 8 Daire: 4 Goztepe Kadikoy -Istanbul, Turcia, tel: 90 216-350 6053, fax: 90 216-368 2726, e-mail:, e-mail:, 
Pledoarie pentru Mediu, de Vasile Patrascu, Colectia "Pamant al oamenilor", SIC PRESS GROUP, ISBN 973-97560-0-X, 88 de pagini 
Romania 2020, Editata de Academia Romana si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, ISBN 973-96233-9-5, 320 de pagini 
Asociatia Nationala a Firmelor pentru Protectia Mediului din Romania, Catalog, iunie 1998, 10 pagini 
Informatii la: ETP-Environmental Training Projects Romania, Str. Sfanta Vineri nr. 32, Bl. A5, sc. 1, et.3, ap. 15, sector 3, cod 70079, OP 4, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-312 0181, tel./fax: 40 (0) 1-312 6605, 312 5675, e-mail: 
Transport of radioactive material, December 1992, 28 de pagini, in engleza, IAEA and the UN, Partnerships for Development and Peace, October 1995, 36 de pagini, in engleza, International Atomic Energy Agency annual report, 1995 -1997, September 1997, 72 de pagini, in engleza, Sustainable Development and Nuclear Power, November 1997, 66 de pagini, in engleza, Radiation, Health and Society, by Dr. Bjorn Wahlstrom, Agency-IAEA, November 1997, 56 pagini, in engleza, Radioactive Waste Management, Overview of Waste Management in Central and Eastern Europe Countries, 1998, 42 pagini, in engleza , Building a Better Future: Contributions of Nuclear Science and Techno-logy, 1998, 58 pagini, in engleza, New Publications, No. 64, June1998, 8 pagini, in engleza, publicatii editate de International Atomic Energy Agency-IIAEA 
Informatii (in engleza) la: IAEA, Division of Public Information, Wagramerstrasse 5, PO Box 100, A-1400 Viena, Austria 
Green Danube, A European Lifeline, WWF Journal No. 3/June 1998, 30 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: WWF Switzerland, Postfach, 8010 Zurich, Elvetia, tel.: 41 1-297 2121, fax: 41 1-297 2100, 
DANUBE WATCH, The Magazine of the Environmental Programme for the Danube River Basin, Vol. 4, No. 3, September 1998, 16 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: Danube Programme Coordination Unit, Room D422, Vienna International Centre PO Box 500, A 1400, Vienna, Austria, e-mail: 
The Bulletin, (Buletin/Romana) Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est, Septembrie 1998, 10 pagini 
Informatii la: REC Romania, Bd. Burebista nr. 1, bl. D15, sc. 1, et. 7, ap. 28, sector 3, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-322 8556, 320 4842, fax: 40 (0) 1-322 8557 
Supliment Legislativ Voluntar, nr. 1, 24 septembrie 1998 
Informatii la: Fundatia pentru Dezvolta-rea Societatii Civile, ACCES, CP 22-219, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-310 0177, fax: 40 (0) 1-310 0180, e-mail: 
The Bulletin, Quarterly Newsletter of The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe, Volume 8, Number 1, 24 pagini, in engleza 
Informatii (in engleza) la: The Editor, The Bulletin, Regional Environmental Center, Ady Endre ut 9-11, 2000 Szentendre, Ungaria, tel.: 36 26-311 199, fax: 36 26-311 294, e-mail:, 
Sortir de nuleaire, Contre le nucleaire, pour la vie, il faut agir maintenant, no 3, septembre/octobre 1998, 12 pagini, in franceza 
Informatii (in franceza) la: Reseau "Sortir du Nucleaire" 9, rue Dumenge, F - 69004 Lyon, Franta, tel.: 04 78-28 2922, fax: 04 72-07 7004,, e-mail: 
Trecand la actiune, ghidul educatorilor pentru implicarea elevilor in actiuni ecologiste, septembrie 1998, prima editie, 48 pagini 
Informatii la: Asociatia pentru Protectia Mediului Rhododendron, filiala Bucuresti, Cristina Negut, Aleea Rusetului nr. 17, Scoala Generala nr. 166 "Marin Preda", et. 2, Sector 6, Bucuresti, tel.: 40 (0) 1-745 8877 
ECOLOGICA, Nauka -Privreda -Iskustva, Beograd, 1998. Godina V, posebno izdanije broj 5, Samo u pretplati, YU ISSN 0354 -3285, 70 de pagini, in limba sarba 
Informatii (in sarba, engleza) la: Redactia ECOLOGICA, Kneza Milosa 9/III, Beograd, Iugoslavia, tel: 0 11-324 4248 

"Perspective" este o revista care apare o data la doua luni si care prezinta informatii, stiri, analize si comentarii privitoare la problematica protectiei mediului si dezvoltarii durabile.
Materialele publicate se adreseaza unui public larg, dar incearca sa fie suficient de bine documentate pentru a fi utile si specialistilor.
Dorinta noastra este aceea de a informa cetatenii pentru a le permite sa contribuie activ la imbunatatirea calitatii vietii si a mediului in Romania.
Revista este distribuita gratuit membrilor Clubului Perspective.
Un numar limitat de exemplare gratuite se distribuie si la:
Parlamentul Romaniei, MAPPM, REC-Romania,
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile-FDSC

Si dumneavoastra puteti primi revista Perspective!

Deveniti membru al Clubului Perspective pentru a primi revista.
Pentru membrii din tara, cotizatia pentru 12 luni, este de 60000 de lei, si se achita direct la redactie, prin mandat postal sau transfer bancar in contul ARZM nr. 173912 Banca de Credit Industrial si Comercial Bucuresti.
Pentru membrii din strainatate, cotizatia pentru 12 luni, este de USD 15, si se achita prin cec sau transfer bancar in contul ARZM nr. 173912 Banca de Credit Industrial si Comercial Bucuresti.
Pentru orice detalii referitoare la dobandirea calitatii de
membru al Clubului Perspective,
va rugam sa ne contactati la redactie. Va multumim!



C.P. 16-140 Bucuresti, Romania
Tel./fax: 40 1-312 3948
E-mail: sau
Redactor sef/Editor-in-Chief
Alexandru R. SAVULESCU
Tehnoredactare/Layout and design
Cristian Al. MIHUL
Asistenti de redactie/Editorial assistants
Brandusa O. BLIDARU, Tamara CUPRIAN
Cezar GROZAVU, Tudorel ILIE
Corina E. IVAN
Financiar contabilitate/Finance
Marketing si distributie/Marketing and distribution
Mihaly BAKO
Alexandru R. SAVULESCU, presedinte
Daniel BUTOI, Quadra Advertising
Bianca DREOSSI, Centrul pentru o Noua Educatie a Copiilor-CNEC
Simona A. POPOVICI, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile-FDSC
Dr. Angheluta VADINEANU, Universitatea Bucuresti
Finantat de/Financed by
Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est - REC
Banca Mondiala
Black Sea Environmental Programme - BSEP
Editat de/Published by
Asociatia Romana a Ziaristilor de Mediu-ARZM
in colaborare cu
Mare Nostrum
Fundatia StrawberryNet
Tiparit de/Printed by
Publirom S.A.
ISSN 1224-4279

"Perspective este o revista care apare o data la doua luni si care prezinta informatii, stiri, analize si comentarii privitoare la problematica protectiei mediului si a dezvoltarii durabile in context romanesc."
Alexandru R. SAVULESCU, Redactor Sef, Perspective