|
Înapoi la rezumat
31/12/2009 Viterbo, Italia
GREENACCORD 2009: „Se schimbă clima” sau ce am aflat despre topirea ghețarilor de la cel mai celebru șerpaș 
De mai mulți ani, când se apropie iarna, știu că a sosit momentul să-mi întâlnesc prietenii ziariști de mediu la forumul GREENACCORD din Italia. Și să-mi fac prieteni noi, pentru că în fiecare an lista invitaților devine tot mai lungă, se adaugă alte și alte nume noi. Anul acesta cred că am fost peste 130, ceea ce, având în vedere că veneam de pe toate cele 5 continente locuite (n-am pus Antarctida la socoteală) – mai precis din 53 de țări - este un fapt destul de remarcabil fie și numai în sine.
Dar mai remarcabil este că organizatorii forumului au reușit să mai strângă și aproape 20 de oameni de știință și universitari (atât din domeniul științelor Pământului, cât și din domeniul social), oameni politici și reprezentanți ai comunității de afaceri din Italia și din întreaga lume, care să prezinte evoluția la zi a cunoștințelor asupra temei de discuție din acest an: „Se schimbă clima”.
Aici mă simt nevoit să fac o paranteză, și să spun că tema de anul acesta s-a impus de la sine, având în vedere că la scurt timp după forum urma să se desfășoare la Copenhaga Conferința Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
Fiecare dintre cei care au făcut prezentări la forum ar putea face obiectul unui articol separat. Dar ceea ce a fost cu adevărat deosebit la forumul de anul acesta a fost prezența unor „martori ai schimbărilor climatice”.
Inițiativa strângerii acestor martori aparține organizației WWF, care consideră că a sosit momentul ca oamenii înșiși să povestească în ce fel le afectează schimbările climatice viața, precum și ce măsuri iau ei ca să împiedice ca aceste schimbări să devină mai puternice. Toate aceste mărturii sunt verificate de un comitet independent compus din circa 120 de oameni de știință, care confirmă dacă observațiile martorilor corespund cunoștințelor științifice actuale privitoare la schimbările climatice induse de activitatea umană în regiunea de pe glob de unde provin martorii.
La Viterbo, orășelul italian situat la 100 de kilometri nord de Roma unde s-a desfășurat forumul GREENACCORD de anul acesta, au fost prezenți martori din Australia, China, Guatemala, India, Italia, Kenya, Nepal, Mongolia, SUA și Uganda.
Nu m-am așteptat ca aceste mărturii să fie atât de impresionante. Credeam că știu tot ce trebuie despre schimbările climatice. Ei bine, lucrurile nu stau nici pe departe așa. Mărturia despre care vreau să vă vorbesc acum îi aparține lui Apa Sherpa, din Nepal. De când l-am văzut pentru prima dată, mi s-a părut cunoscut, și pe bună dreptate – este cel mai faimos șerpaș, deține recordul escaldărilor muntelui Everest, a ajuns de nu mai puțin de... 19 ori până pe vârful lui. Acest omuleț micuț (nici nu-ți vine să crezi că poate escalada munții cu greutăți de 40 de kilograme în spate), bronzat, tuns scurt, are mereu zâmbetul pe buze, dar sufletul lui este apăsat de o greutate. Bun cunoscător al munților pe care-i străbate de peste 20 de ani, observă cum clima se încălzește. „Pentru prima dată în viața mea, în timpul Expediției EcoEverest 2009, am văzut apa curgând la nivelul Taberei 4 și în apropierea vârfului muntelui Everest.” Se teme că topirea ghețarilor va aduce nenorocire în zona din Nepal în care locuiește, chiar pe traseul către muntele Everest. „Lacul glaciar Imja a crescut sub ochii mei încet-încet până a devenit uriaș. Soția mea și cu mine ne-am pierdut toată agoniseala și am fost pe punctul să ne pierdem și viața, atunci când un lac glaciar similar, Dig Tsho, s-a revărsat în 1985. Știu cât de sever ar putea fi impactul dacă un lac de dimensiunea lui Imja s-ar revărsa. Ar însemna devastare totală nu numai pentru oamenii care locuiesc în imediata lui apropiere, ci pentru toți cei situați în aval”. Se estimează că posibila revărsare a lacului ar putea face multe victime în localitățile din aval, distrugând până la 70 la sută din întreg traseul către vârful muntelui Everest, diamantul din coroana industriei turismului din Nepal, principala sursă de venit a acestui stat.
Autoritățile nepaleze iau în serios această amenințare și studiază soluția aplicată în... America de Sud, în Peru, unde, pe vârful munților, au fost construite diguri care să împiedice lacurile glaciare să se reverse!
Topirea ghețarilor, pe care eu o credeam doar un efect minor al schimbărilor climatice, și care se dovedește a fi o gravă amenințare, mai prezintă și alte riscuri, pe care le-am aflat de la alt martor din Nepal, Dawa Sherpa. Rocile de pe versantul muntelui, care până acum erau legate în gheață, au devenit instabile o dată cu topirea acesteia. Escaladarea este acum foarte periculoasă, uneori chiar imposibilă. Unii versanți de munte curg literalmente în jos, pentru că nu mai e nimic care să îi țină legați...
Privită în acest fel, și din surse de asemenea autoritate, topirea ghețarilor pare cu adevărat o amenințare uriașă, cel puțin pentru un stat cum este Nepalul. Cred că a sosit momentul să ne gândim cu toată responsabilitatea dacă drumul pe care merge societatea actuală nu poate fi cumva corectat, astfel încât astfel de amenințări să fie îndepărtate. Iar dacă guvernele (vezi Conferința de la Copenhaga) nu sunt decise să ia măsuri importante în acest sens, poate este la îndemâna fiecăruia să ia măsuri modeste acasă sau la locul său de muncă. Fiindcă puțin câte puțin se poate face mult.
Cel puțin așa gândesc eu și colegii din GREENACCORD, o asociație culturală care și-a propus să se adreseze profesioniștilor din domeniul comunicării pentru a regândi rolul și responsabilitățile ce revin acestei categorii socio-profesionale în sensibilizarea și formarea opiniei publice în domeniul protecției mediului.
www.greenaccord.org
www.greencanal.eu
www.panda.org/climatewitness
Contribuit de: Alexandru R. Săvulescu
Înapoi
|
APC Association for Progressive Communications.
